IPSSM – RISC BIOLOGIC

IPSSM – RISC BIOLOGIC 

Elaborata in conformitate cu: 

• prevederile art. 41 alin. (2) din Constitutia din 21 noiembrie 1991, republicata; • prevederile art. 13 lit. e) din Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca; • Hotararea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificarile ulterioare 

Art. 1 – Realizarea efectiva a masurilor dispuse revine atat lucratorilor, cat si persoanelor cu atributii in  organizarea si conducerea procesului de munca, in baza prevederilor art. 22 si 23 din Legea nr.  319/2006, pentru a nu expune la pericol de accidentare propria persoana, alti lucratori sau alti  participanti la procesul de munca care pot fi afectati de actiunile sau omisiunile lucratorului in timpul  procesului de munca. 

Art. 2 – Informarea lucratorilor se realizeaza prin procedura de informare care cuprinde: informarea  initiala, materialele necesare de informare din domeniul securitatii si sanatatii in munca si comunicarile  facute de conducerea societatii (instructiune proprie agenti biologici). 

Art. 3 – Consultarea lucratorilor se realizeaza prin intermediul procedurii de consultare stabilite la  nivelul societatii, conform careia orice lucrator, reprezentant al acestuia sau, dupa caz, membru in  Comitetul de securitate si sanatate in munca isi poate aduce contributia la imbunatatirea conditiilor de  munca si la cresterea gradului de asigurare a securitatii si sanatatii in munca, prin propuneri concrete  formulate in scris, adresate conducerii societatii, aplicabile conditiilor specifice de desfasurare a  activitatii in cadrul societatii. 

Art. 4 – Lucratorii pot fi expusi agentilor biologici ori de cate ori vin in contact cu: – materiale naturale sau organice, cum sunt solul, argila, materialele de origine vegetala (fan, paie,  bumbac, etc.) 

– substante de origine animala (lana, par, etc.) 

– alimente 

– praf organic (cum ar fi faina, praful de hartie, matreata animala) 

– gunoi, dejectii 

– sange si alte lichide biologice. 

Art. 5 – Agentii biologici se regasesc in numeroase sectoare de activitate. Intrucat sunt rar vizibili,  riscurile pe care acestia le presupun nu sunt intotdeauna luate in considerare. Agentii biologici includ  bacteriile, virusii, ciupercile (drojdii si mucegaiuri) si parazitii. 

Art. 6 – Legislatia in vigoare il obliga pe angajator: 

– sa evalueze riscurile asociate agentilor biologici, (vezi Anexa nr. 1 – Riscuri biologice pe Domenii de  activitate) 

– sa diminueze riscurile pentru lucratori prin: 

*eliminare sau substituire 

*masuri preventive si de tinere sub control a expunerii 

*informare si instruire a lucratorilor, si 

– sa asigure supravegherea medicala, conform expunerii. 

Art. 7 – Daca se identifica o activitate in care lucratorii pot fi expusi agentilor biologici, vor trebui stranse informatii despre aceste expuneri. Se vor urmari mai curand modul efectiv de lucru, decat modul cum  ar trebui sa se lucreze. 

Art. 8 – Agentii biologici pot provoca trei tipuri de imbolnaviri: 

– infectii cauzate de paraziti, virusi sau bacterii, 

– alergii provocate de expunerea la mucegaiuri, praf de natura organica – cum ar fi praful de faina si  matreata animala, enzime si acarieni, si 

– otravirea sau intoxicatia. 

Art. 9 – Unii agenti biologici prezinta pericol potential de cancer sau de afectarea a fetusului. 

Art. 10 – Microorganismele pot patrunde in corpul omenesc prin pielea vatamata sau prin mucoase.  Acestea pot fi inhalate sau inghitite, conducand la infectii ale cailor respiratorii superioare sau ale  sistemului digestiv. Expunerea se mai poate produce in mod accidental, prin muscaturi de animale sau  intepaturi cu ace de seringa contaminate.

Art. 11 – Se va analiza daca exista masuri adecvate de protectie si ce ar mai trebui facut pentru a  diminua riscurile. Este posibil ca riscul sa fie eliminate definitiv, prin utilizarea unui alt agent sau proces. Daca expunerea este inevitabila, aceasta trebuie mentinuta la nivel minim, prin limitarea numarului de  lucratori expusi si a timpului de expunere. Masurile de tinere sub control a riscurilor trebuie proiectate in functie de specificul fiecarui proces de lucru, iar lucratorii trebuie bine instruiti pentru a respecta regulile de securitate si sanatate in munca. 

Art. 12 – Pasii necesari pentru a elimina sau a diminua riscurile la care sunt expusi lucratorii depind de  pericolul biologic specific, insa exista un numar de actiuni comune aplicabile in toate cazurile: – Multi agenti biologici se transmit prin aer, cum sunt bacteriile din aerul expirat sau toxinele din graul  mucegait. Evitati formarea de aerosoli si de praf, inclusiv atunci cand efectuati lucrari de curatenie sau  intretinere. 

– Buna gospodarire, procedurile de lucru igienice si utilizarea unor semnale de avertizare relevante  reprezinta elemente cheie pentru realizarea conditiilor privind securitatea si sanatatea in munca. – Multe microorganisme si-au dezvoltat mecanisme care le permit sa supravietuiasca si sa reziste in  conditii de temperatura ridicata, deshidratare sau radiatie, spre exemplu prin producerea de spori. 

Art. 13 – Adoptati masuri de decontaminare a deseurilor, echipamentului si imbracamintei, precum si  masuri igienice adecvate pentru lucratori. Prevedeti instructiuni pentru eliminarea finala a deseurilor in  conditii de securitate, proceduri pentru cazuri de 

pericol/urgenta si proceduri pentru acordarea primului ajutor. 

Art. 14 – In unele cazuri, masurile de prevenire pot include vaccinarea care poate fi dispensata  lucratorilor, dar in mod nesilit. 

Art. 15 – Sortarea deseurilor 

– Cerintele referitoare la mediu si noile tehnologii de gestionare a deseurilor au marit riscurile pentru  lucratorii implicati in lucrari de canalizare, de colectare, sortare si eliminare finala a deseurilor. 

– In instalatiile de reciclare pentru hartie, sticla, materiale sintetice si de ambalaj, ca si in instalatiile de  producere compost, mucegaiurile pot provoca alergii si tulburari respiratorii, in special aspergiloza  pulmonara. In instalatiile de canalizare, bacteriile pot cauza diaree si salmoneloza. Manipularea  deseurilor din spitale si intepaturi cu ace de siringa contaminate pot conduce la infectii cu virusuri, cum  este de exemplu cel al hepatitei. 

Art. 16 – Practici sigure de munca 

– spalarea mainilor 

– curatirea locului de munca 

– prevenirea formarii de aerosoli. 

Art. 17 – Metode tehnice de control 

– scuturi si bariere 

– recipiente si capace pentru obiecte ascutite. 

Art. 18 – Echipamentul de protectie trebuie sa fie: 

– Furnizat gratuit angajatilor 

– Adecvat. 

Art. 19 – Igiena mainilor include: 

– spalarea mainilor 

– solutii antiseptice 

– creme antiseptic. 

Art. 20 – Igiena mainilor se face: 

– Dupa mersul la toaleta 

– Imediat dupa contaminarea cu sange sau alte fluide umane 

– Dupa scoaterea manusilor 

– Dupa stranutat, stergerea nasului etc. 

– Inainte si dupa masa 

– La sfarsitul fiecarei zile de lucru. 

Art. 21 – Echipament individual de protectie: 

– EIP este creat sa protejeze pielea si membranele mucoase ale ochilor, nasului si gurii, pentru  personalul din cabinetele stomatologice, impotriva expunerii la materiale infectioase sau potential  infectioase. 

– EIP de baza folosit in unitati medicale include manusi, masti chirurgicale, ochelari de protectie, masti  pentru fata si imbracaminte de protectie.

Art. 22 – Manusi de protectie – mod de folosire: 

– Nu se pot refolosi 

– Nu pot fi spalate sau dezinfectate 

– Nu se vor folosi lotiuni pe baza de ulei impreuna cu manusi de latex 

– Se vor apula de la incheietura si se scot pe dos 

Art. 23 – Masti, protectia ochilor si a fetei – mod de folosire: 

– Mastile trebuie purtate in combinatie cu ochelari cu scut lateral solid. 

– Trebuie utilizata o noua masca pentru fiecare pacient sau schimbata cel putin la fiecare ora. – Ochelarii de vederepot fi purtati impreuna cu scuturi laterale sau ochelari de protectie. Art. 24 – Eticheta pentru pericol biologic 

– Simbol insotit de cuvintele RISC BIOLOGIC 

 

– Trebuie sa fie portocaliu fluorescent sau portocaliu/roşu cu literele si simbolul in culori contrastante. Art. 25 – Cerinte la locul de munca: 

– In zonele de expunere este interzis mancatul, bautul, fumatul, aplicarea de cosmetice sau folosirea  lentilelor de contact 

– Este interzisa depozitarea de alimente/bauturi in frigidere, cabinete, rafturi unde exista materiale  biologice.