instructiuni proprii de ssm pentru activitati desfasurate in saem

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

1/268



Elaborate în conformitate cu: 

•prevederile art. 41 alin. (2) din Constituţia din 21 noiembrie 1991, republicată;  •prevederile art. 13 lit. e) din Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 

•prevederile art. 15 alin. (1) punctul 3 din H.G. nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006. 

I.PREAMBUL 

Prevederile acestor instrucţiuni se aplică cumulativ şi au valabilitate indiferent de forma  de organizare sau proprietate în care se desfăşoară activitatea pe care o reglementează. 

 Structura sistemului intern de instrucţiuni de sănătate şi securitate în muncă  urmăreşte corelarea prevederilor normative cu pericolele specifice uneia sau mai multor  activităţi şi reglementarea unitară a măsurilor de securitate şi sănătate în muncă pentru  activităţi cu pericole comune. 

 Structura fiecărei instrucţiuni interne de securitate şi sănătate în muncă are la bază  abordarea sistematică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă practicată în actele  normative aplicabile la nivel naţional. Conform acestei abordări, procesul de muncă este tratat  ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează  reciproc: 

- EXECUTANTUL – omul implicat nemijlocit în executarea unei sarcini de muncă; 

- SARCINA DE MUNCĂ – totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă; 

- ECHIPAMENTE DE MUNCĂ – totalitatea mijloacelor de muncă 

( instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte, etc. ) şi a obiectelor muncii  ( materii prime, materiale, etc. ) care se utilizează în procesul de muncă; 

- MEDIU DE MUNCĂ – ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care  unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă. 

 Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor  interne se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii în  muncă la nivelul fiecărui element al sistemului – executant – sarcină de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

2/268



II.PRESCURTARI 

SSM – securitate si sanatate in munca 

SU – situatii de urgenta 

ITM – incapacitate temporara de munca 

INV – invaliditate 

D – deces 

AS – atributii de serviciu 

AL – autorizatie de lucru 

ITI – PM – instructiuni tehnice interne de protectia muncii 

DV – dispozitii verbale 

PV – proces verbal 

HG – Hotarire de guvern 

IIS-TEL – Instructiuni interne de securitate ale Transelectrica 

ANRE – Agentia nationala de reglementare pentru energie 

SEN – Sistemul energetic national 

MIRA – Ministerul internelor si reformei administrative 

MAI – Ministerul administratiei si internelor 

OH&S – securitate si sanatate ocupationala 

MMSSF – Ministerul muncii,solidaritatii sociale si familiei 

EM – Echipament de munca 

EIP – Echipament individual de protectie 

LEA – linie electrica aeriana 

LES – linie electrica subterana 

III.INSTRUCTIUNI PROPRII GENERALE 

Art. 1.Prezentele instrucţiuni proprii cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi  sănătăţii în muncă a personalului. 

Art. 2.Instrucţiunile proprii au ca scop instituirea de măsuri privind promovarea îmbunătăţirii  securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

3/268



Art. 3.Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori  este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă survenite la nivel naţional, a  schimbărilor intervenite în tehnologia de lucru şi particularităţilor metodelor de lucru care  urmează a fi reglementate din punctul de vedere al SSM. 

Art. 4.În cadrul societăţii, procesul de muncă este tratat ca un sistem, compus din următoarele elemente ce interacţionează: executantul, sarcina de muncă, mijloacele de producţie, mediul  de muncă, locul de muncă. 

Art. 5.(1) În cadrul propriilor responsabilităţi, angajatorul va lua măsurile necesare pentru  protejarea securităţii şi sănătăţii salariaţilor, inclusiv pentru activităţile de prevenire a riscurilor  profesionale, de informare şi pregătire, precum şi pentru punerea în aplicare a organizării  protecţiei muncii şi mijloacelor necesare acesteia. 

(2) La adoptarea şi punerea în aplicare a măsurilor prevăzute la alin. (1) se va ţine seama de  următoarele principii generale de prevenire: 

a) evitarea riscurilor; 

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; 

c) combaterea riscurilor la sursă; 

d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce priveşte proiectarea locurilor de muncă şi  alegerea echipamentelor şi metodelor de muncă şi de producţie, în vederea atenuării, cu  precădere, a muncii monotone şi a muncii repetitive, precum şi a reducerii efectelor acestora  asupra sănătăţii; 

e) luarea în considerare a evoluţiei tehnicii; 

f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai  puţin periculos; 

g) planificarea prevenirii; 

h) adoptarea măsurilor de protecţie colectivă cu prioritate faţă de măsurile de protecţie  individuală; 

i) aducerea la cunoştinţa salariaţilor a instrucţiunilor corespunzătoare. 

1.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă 

Art. 6.(1) Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică,  denumită salariat, se obligă să presteze muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator,  persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu. 

(2) Contractul individual de muncă se încheie în baza consimţământului părţilor, în forma  scrisă, în limba română.  

Art. 7.O persoana poate fi angajată în cadrul S.C. ... S.A. numai în baza unui certificat  medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii respective.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

4/268



Art. 8.La repartizarea în muncă a tinerilor şi a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi  respectate reglementările în vigoare privind angajarea acestor categorii de personal. 

2.Obligaţiile angajatorului 

Art. 9.Angajatorul are următoarele obligaţii: 

a)să ia măsurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea  lucrătorilor; 

b)să stabilească legăturile necesare cu serviciile specializate, îndeosebi în ceea ce priveşte  primul-ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri; 

Notă 

Pentru aplicarea prevederilor art. 9 lit. a) şi b), angajatorul desemnează lucrătorii care  aplică măsurile de prim-ajutor, de stingere a incendiilor şi de evacuare a lucrătorilor. 

c) să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii care sunt sau pot fi expuşi unui pericol  grav şi iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum şi despre măsurile luate ori  care trebuie să fie luate pentru protecţia lor; 

d) sa ia măsuri şi să furnizeze instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească  lucrul şi/sau să părăsească imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zonă sigură, în  caz de pericol grav şi iminent; 

e) să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi  iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate. 

3.Dotarea cu echipament individual de protecţie (EIP) 

Art. 10.Se va face în conformitate cu prevederile H.G. nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime  de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de  protecţie la locul de muncă (M.Of. nr. 722 din 23 august 2006). 

Art. 11.Orice echipament individual de protecţie trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: a) să fie corespunzător pentru riscurile implicate, fără să conducă el însuşi la un risc mărit; b) să corespundă condiţiilor existente la locul de muncă; 

c) să ia în considerare cerinţele ergonomice şi starea sănătăţii lucrătorului; d) să se potrivească în mod corect persoanei care îl poartă, după toate ajustările necesare. 

Art. 12.EIP se distribuie gratuit de către angajator, care asigură buna sa funcţionare şi o stare  de igienă satisfăcătoare prin intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare. 

Art. 13.(1) EIP este, în principiu, destinat purtării de către o singură persoană.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

5/268



(2) Dacă împrejurările impun purtarea EIP de către mai multe persoane, se iau măsuri  corespunzătoare pentru a se asigura că această utilizare nu creează diferiţilor utilizatori nicio  problemă de sănătate sau de igienă. 

Art.14.Angajatorul informează mai întâi lucrătorul despre riscurile împotriva cărora îl  protejează purtarea EIP. 

Art.15.Angajatorul asigură instruirea lucrătorului şi, dacă este cazul, organizează  antrenamente pentru modul de purtare a EIP. 

Art.16.(1) EIP poate fi utilizat numai în scopurile specificate şi în conformitate cu fişa de  instrucţiuni, cu excepţia împrejurărilor specifice şi excepţionale. 

(2) Instrucţiunile trebuie să fie pe înţelesul lucrătorilor. 

4.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor 

Art. 17.(1) Angajatorul stabileşte, prin dispoziţii scrise, responsabilităţile şi modul de  organizare pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, le actualizează ori de câte ori  apar modificări şi le aduce la cunoştinţa salariaţilor, utilizatorilor şi oricăror alte persoane  interesate. 

(2) Angajatorul asigură identificarea şi evaluarea riscurilor de incendiu din unitate şi asigură  corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura şi nivelul riscurilor. 

Art. 18.(1) Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligaţii principale: 

a) să respecte regulile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoştinţă, sub  orice formă, de către administrator; 

b) să utilizeze substanţele periculoase, instalaţiile, utilajele, maşinile, aparatura şi  echipamentele potrivit instrucţiunilor tehnice, precum şi celor date de administrator; 

c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor şi  instalaţiilor de apărare împotriva incendiilor; 

d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice încălcare a  normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situaţii stabilite de acesta ca fiind un  pericol de incendiu, precum şi orice defecţiune sesizată la sistemele şi instalaţiile de apărare  împotriva incendiilor; 

e) să coopereze cu salariaţii desemnaţi de administrator, care au atribuţii în domeniul apărării  împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor; 

f) să acţioneze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în cazul apariţiei  oricărui pericol iminent de incendiu; 

g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele şi informaţiile de care are cunoştinţă,  referitoare la producerea incendiilor.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

6/268



(2) În caz de incendiu, oricare salariat trebuie să acorde ajutor, când şi cât este raţional  posibil, semenilor aflaţi în pericol sau în dificultate, din proprie iniţiativă ori la solicitarea  victimei, a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice, precum şi a personalului  serviciilor de urgenţă. 

Art. 19.Periodic, angajatorul verifică dacă salariaţii cunosc şi respectă instrucţiunile necesare  privind măsurile de apărare împotriva incendiilor. 

5.Organizarea locului de muncă 

Art. 20.Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizată încât să ofere utilizatorilor confort  şi libertate de mişcare şi să diminueze, în măsura maxim posibilă, riscurile de natură vizuală şi mentală. 

Art. 21.În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt). 

Art. 22.Geamurile şi piesele de cristal sau semicristal din componenţa mobilierului vor fi  întregi, fără spărturi, crăpături sau bucăţi lipsă. Marginile acestora trebuie să fie şlefuite, fără  porţiuni tăioase sau zgrunţuroase. 

Art. 23.Orice obiect de mobilier va fi finisat corespunzător, pentru a nu provoca accidente. Art. 24.Periodic va fi verificată stabilitatea pieselor de mobilier. 

Art.25.Posturile de muncă trebuie concepute şi amenajate astfel încât să permită unor  persoane diferite să realizeze o gamă diversă de sarcini de muncă, într-un mod confortabil şi  eficace, la nivelul de performanţe cerut. 

Art. 26.Amenajarea posturilor de muncă trebuie să permită adaptarea acestora la schimbări  de cerinţe şi situaţii. 

Art.27.Locul de muncă trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile  antropofuncţionale ale utilizatorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a  diferitelor elemente componente ale acestuia. 

Art. 28.Înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să ia toate  măsurile necesare asigurării condiţiilor normale şi sigure privind securitatea muncii pentru  salariaţii din subordine. 

Art. 29.Utilizatorii trebuie să aibă posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru, în timpul  activităţii. 

Art. 30.Înaintea începerii lucrului, conducătorul locului de muncă este obligat să se asigure  dacă: 

•salariaţii din subordine au instructajul de protecţie a muncii efectuat în termen, •salariaţii sunt apţi de lucru, 

•salariaţii poartă echipamentul de lucru sau de protecţie, dacă este cazul.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

7/268



Art. 31.Salariaţii vor executa numai lucrările încredinţate şi numai pe acelea pentru care sunt  calificaţi, instruiţi şi autorizaţi. 

Art. 32.(1) Conductorii electrici şi cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii: a)să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; 

b)să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii; 

c)să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii; d)cablajul trebuie să corespundă întregului domeniu de reglare a planurilor de lucru. 

(2) Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor  mecanice. 

6.Obligaţiile conducătorului locului de muncă şi ale executantului 

Art. 33.Conducătorul locului de muncă are următoarele obligaţii: 

•să verifice vizual la începerea lucrului existenţa şi starea tehnică a protectorilor şi/sau  dispozitivelor de protecţie, a aparatelor de măsură şi control şi să ia măsuri pentru înlăturarea  eventualelor deficienţe constatate; 

•să repartizeze salariaţii din subordine numai la activităţile pentru care aceştia posedă  pregătirea corespunzătoare şi numai după instruirea tehnică şi de protecţie a muncii; 

•să nu permită desfăşurarea oricărei sarcini de muncă de către salariaţii aflaţi într-o stare  psiho-fiziologică necorespunzătoare;  

•să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, şi să menţină  permanent libere căile de acces şi/sau circulaţie din incinta santierului; 

•să urmărească pe toata durata timpului de lucru menţinerea în stare corespunzătoare a căilor de acces şi evacuare şi a iluminatului; 

•să oprească imediat procesul de muncă în cazul apariţiei unor pericole iminente de  accidentare sau de producere a avariilor; 

•în cazul producerii unui accident de muncă, să ia măsuri de acordare a primului-ajutor şi să  informeze conducerea societăţii, corect şi complet, asupra celor întâmplate; 

•să verifice existenţa semnalizării de securitate şi/sau sănătate la locurile de muncă, în  conformitate cu Cerinţele minime generale din HG 971/2006, pentru semnalizarea de  securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; 

•să interzică folosirea de improvizaţii la utilizarea echipamentelor tehnice, indiferent de natura  lor; 

•să ia măsuri pentru menţinerea în stare de curăţenie a zonelor din jurul echipamentelor de  munca;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

8/268



•să ia orice măsuri, în cadrul activităţii sale la locul de muncă, pentru prevenirea accidentelor  şi îmbolnăvirilor profesionale. 

Art. 34.Conducătorii locurilor de muncă sunt obligaţi să coordoneze activitatea, în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie,  cât şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă conform art 22 din Legea  nr.319/2006. 

Art. 35.Pentru ca salariatul să îşi desfăşoare în siguranţă activitatea la locul de muncă este  obligat să respecte dispoziţiile primite din partea conducătorului locurilor de muncă, atribuţiile  şi obligaţiile specifice postului pe care îl ocupă, cerinţele specifice fiecărui echipament tehnic  în parte, prezentate în cele ce urmează. 

Art. 36.Salariaţii sunt obligaţi să îşi desfăşoare activitatea în aşa fel încât să nu expună la  pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât persoana proprie, cât şi pe celelalte  persoane participante la procesul de muncă conform art 22 din Legea nr.319/2006. 

Art. 37.Pentru desfăşurarea proceselor de muncă în condiţii de securitate şi sănătate în  muncă, salariaţii sunt obligaţi: 

•să verifice înainte de începerea lucrului dacă echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt în stare tehnică corespunzătoare; 

•să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă eventualele defecţiuni constatate; 

•să nu părăsească locul de muncă fără aprobare, decât în cazul în care, din cauza unor  defecţiuni apărute neaşteptat, i s-ar pune in pericol viaţa sau integritatea fizică; 

•să nu părăsească locul de muncă atunci când echipamentele tehnice se află în stare de  funcţionare; 

•să nu utilizeze echipamentele tehnice pentru alte operaţii decât cele pentru care au fost  proiectate şi numai cu respectarea parametrilor funcţionali prevăzuţi în Cartea tehnică; 

•să respecte tehnologia de lucru şi instrucţiunile de protecţie a muncii la locul de muncă; 

•să utilizeze echipamentul individual de protecţie corespunzător activităţii pe care o  desfăşoară; 

•să menţină curăţenia la locul de muncă; 

•să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în incinta societăţii; 

•să nu fumeze decât în locurile special amenajate; 

•să respecte disciplina la locul de muncă; 

•să acorde primul-ajutor în cazul producerii unui accident de muncă;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

9/268



•să înştiinţeze imediat conducătorul locurilor de muncă despre producerea unui accident de  muncă şi să nu schimbe starea de fapt a evenimentului, decât numai dacă aceasta se impune, pentru a limita efectele produse de eveniment. 

Art. 38.De asemenea, personalul angajat este obligat:  

•să-şi însuşească măsurile de protecţia muncii;  

•să se prezinte la lucru înaintea orei de începere a programului pentru a avea timp să-şi ia  toate măsurile necesare de verificare din punct de vedere al protecţiei muncii; 

•la terminarea programului de lucru să facă ordine şi curăţenie la locul de muncă şi să aducă  la cunoştinţa conducătorului de muncă eventualele defecţiuni ale maşinilor, utilajelor si  instalaţiilor pe care le deservesc. 

Art. 39.(1) Este strict interzis salariaţilor să intervină în vederea remedierii oricărei defecţiuni  apărute la instalaţia electrică, indiferent de simplitatea operaţiunii. În astfel de cazuri, au  obligaţia să anunţe superiorul direct care va lua măsurile necesare în vederea remedierii. 

Art. 40.Se interzice ca salariaţii să intervină pentru remedierea defecţiunilor, curăţare sau  revizii la echipamentele tehnice aflate în funcţiune sau sub tensiune. 

Art. 41.Folosirea instalaţiilor, precum şi a sculelor necorespunzătoare la deservirea utilajelor  sau maşinilor este interzisă cu desăvârşire. 

Art. 42.Prezentarea la locul de muncă într-o stare fizică şi/sau psihică necorespunzătoare este interzisă. 

Art. 43.Salariaţii sunt obligaţi să păstreze în bune condiţii amenajările efectuate de angajator,  să nu le deterioreze şi să nu le descompleteze ori să sustragă componente ale acestora. 

7.Efortul fizic 

Art. 44.Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate:  •poziţiile de muncă vicioase şi/sau fixe; 

•mişcările extreme; 

•mişcările bruşte; 

•mişcările repetitive. 

În acest sens, angajatorul asigură: 

•evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor; 

•respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de muncă şi a activităţii; 

•instruirea şi formarea adecvată a angajaţilor privind modul de desfăşurare a activităţilor  profesionale, apelând la specialişti din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

10/268



De asemenea, supravegherea sănătăţii lucrătorilor este asigurată de către medicii specialişti  de medicină a muncii în conformitate cu prevederile H.G. nr. 355 din 11 aprilie 2007 privind  supravegherea sănătăţii lucrătorilor. 

8.Instruirea lucrătorilor în domeniul ssm 

Procedura instruirii lucrătorilor din punct de vedere al SSM s-a stabilit în conformitate cu  prevederile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 319/2006: „Angajatorul trebuie să asigure condiţii  pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul SSM, în  special sub forma de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului”. 

Art. 45.(1) Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul societăţii  se efectuează în timpul programului de lucru. 

(2) Perioada în care se desfăşoară instruirea prevăzută la alin. (1) este considerată timp de  muncă. 

Art. 46.Instruirea lucrătorilor în domeniul SSM cuprinde 3 faze: 

a) instruirea introductiv-generală; 

b) instruirea la locul de muncă; 

c) instruirea periodică. 

Art. 48.La instruirea personalului în domeniul SSM vor fi folosite mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz, vizionări de filme, diapozitive,  proiecţii, instruire asistată de calculator. 

Art. 49.Angajatorul asigură baza materială corespunzătoare unei instruiri adecvate. 

Art. 50.(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se  consemnează în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. 

(2) Completarea fişei de instruire individuală se va face imediat după verificarea instruirii. 

(3) După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul  instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. 

(4) Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi  însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicină a muncii în  urma examenului medical la angajare. 

Art. 51.(1) Pentru lucrătorii din întreprinderi şi/sau unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe baza de contract de prestări de servicii în societate, angajatorul va asigura instruirea  lucrătorilor privind activităţile specifice SAEM, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi  activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul SAEM, în general. 

(2) Instruirea prevăzută la alin. (1) se consemnează în fişa de instruire colectivă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

11/268



(3) Fişa de instruire colectivă se întocmeşte în două exemplare, din care un exemplar se va  păstra de către SAEM şi un exemplar se păstrează de către angajatorul lucrătorilor instruiţi  sau, în cazul vizitatorilor, de către conducătorul grupului. 

(4) Reprezentanţii autorităţilor competente în ceea ce priveşte controlul aplicării legislaţiei  referitoare la SSM (inspectorii de muncă din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă) vor fi  însoţiţi de către un reprezentant desemnat de către conducerea santierului, fără a se întocmi  fişa de instructaj. 

8.1.Instruirea introductiv-generală 

Art. 52.Instruirea introductiv-generală se face la angajarea lucrătorilor. 

Art. 53.Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activităţile specifice  SAEM, riscurile pentru SSM, precum şi măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la  nivelul SAEM, în general. 

Art. 54.Instruirea introductiv-generală se face de către serviciul intern de prevenire şi protecţie. 

Art. 55.Instruirea introductiv-generală se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de  persoane. 

Art. 56.Durata instruirii introductiv-generale este de 8 ore. 

Art. 57.(1) În cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, în principal, următoarele  probleme: 

a) legislaţia de securitate şi sănătate în muncă; 

b) consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate  în muncă; 

c) riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii; 

d) măsuri la nivelul SAEM si/sau Sucursale privind acordarea primului-ajutor, stingerea  incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. 

(2) Conţinutul instruirii introductiv-generale trebuie să fie în conformitate cu tematica aprobată  de către conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor. 

Art. 58.(1) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe  bază de teste. 

(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fişa de instruire. 

(3) Lucrătorii nu vor putea fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

12/268



8.2.Instruirea la locul de muncă 

Art. 59.(1) Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv-generală şi are ca  scop prezentarea riscurilor pentru SSM, precum şi a măsurilor şi activităţilor de prevenire şi  protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. 

(2) Instruirea la locul de muncă se face tuturor salariaţilor noi, precum şi la schimbarea locului  de muncă în cadrul SAEM si sau/Sucursale. 

Art. 60.(1) Instruirea la locul de muncă se face de către conducătorul direct al locului de  muncă, în grupe de maximum 20 de persoane. 

(2) Fişa de instruire se păstrează de către conducătorul locului de muncă. 

Art. 61.(1) Durata instruirii la locul de muncă depinde de riscurile pentru securitate şi sănătate  în muncă, precum şi de măsurile şi activităţile de prevenire şi protecţie la nivelul fiecărui loc de muncă, post de lucru şi/sau fiecărei funcţii exercitate. 

(2) Durata instruirii la locul de muncă este de 8 ore.  

Art. 62.(1) Instruirea la locul de muncă se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către  serviciul intern de prevenire şi protecţie şi aprobate de către conducerea SAEM si/sau a  Sucursalelor, care vor fi păstrate la persoana care efectuează instruirea. 

(2) Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 

a) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de  muncă şi/sau postului de lucru; 

b) prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru; 

c) măsuri la nivelul locului de muncă şi/sau postului de lucru privind acordarea primului-ajutor,  stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor; 

d) prevederi ale reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă privind activităţi specifice  ale locului de muncă şi/sau postului de lucru; 

e) instruirea la locul de muncă include demonstraţii practice privind activitatea pe care  persoana respectivă o va desfăşura şi exerciţii practice privind utilizarea EIP, a mijloacelor de  alarmare, intervenţie, evacuare şi de prim-ajutor. 

8.3.Instruirea periodică 

Art. 63.Instruirea periodică se face tuturor lucrătorilor şi are drept scop reîmprospătarea şi  actualizarea cunoştinţelor în domeniul SSM. 

Art. 64.(1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. (2) Intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 30 de zile. 

(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre două instruiri periodice va fi de 12  luni.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

13/268



(4) Verificarea instruirii periodice se face de către serviciul intern de prevenire şi protecţie,  care va semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută  corespunzător. 

(5) Instruirea periodică se completează cu demonstraţii practice. 

Art. 65.Instruirea periodică se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri: a) când un lucrător a lipsit peste 30 de zile lucrătoare; 

b) când au apărut modificări ale prevederilor de SSM privind activităţi specifice ale locului de  muncă şi/sau postului de lucru sau ale instrucţiunilor proprii, inclusiv datorită evoluţiei riscurilor sau apariţiei de noi riscuri în unitate; 

c) la reluarea activităţii după accident de muncă; 

d) la executarea unor lucrări speciale; 

e) la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului  existent; 

f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; 

g) la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. 

Art. 66.Durata instruirii periodice este de 2 ore. 

Art. 67.Instruirea periodică se va efectua pe baza tematicilor întocmite de către serviciul intern  de prevenire şi protecţie şi aprobate de către angajator, tematici care vor fi păstrate la  persoana care efectuează instruirea. 

9.Procedura în cazul pericolului grav şi iminent  

Starea de pericol grav şi iminent de accidentare poate fi constatată de către orice lucrător din  cadrul SAEM si/sau Sucursale, precum şi de către serviciul intern de prevenire şi protecţie. 

Art. 68.La constatarea stării de pericol grav şi iminent de accidentare se vor lua imediat  următoarele măsuri de securitate: 

a) oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; 

b) evacuarea personalului din zona periculoasă; 

c) anunţarea serviciilor specializate; 

d) anunţarea conducătorilor ierarhici; 

e) eliminarea cauzelor care au condus la apariţia stării de pericol grav şi iminent. 

Art. 69.(1) În vederea realizării măsurilor prevăzute la art. 68 lit. a), conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor desemnează, prin decizie, lucrătorii care trebuie să oprească echipamentele de  muncă şi va asigura instruirea acestora.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

14/268



(2) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. b), se va actiona astfel: a)se întocmeşte planul de evacuare a lucrătorilor; 

b) se afişează planul de evacuare la loc vizibil; 

c)se instruiesc lucrătorii în vederea aplicării planului de evacuare şi se verifică modul în care  şi-au însuşit cunoştinţele. 

(3) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. c), se va proceda: 

a)se desemnează lucrătorii care trebuie să contacteze serviciile specializate şi se instruiesc  în acest sens; 

b)se asigură mijloacele de comunicare necesare contactării serviciilor specializate. 

(4) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. d), conducerea SAEM si/sau a  Sucursalelor stabileşte modul operativ de anunţare la nivel ierarhic superior. 

 (5) În vederea realizării măsurilor precizate la art. 68 lit. e), se va proceda astfel: 

 a)se desemnează lucrătorii care au capacitatea necesară să elimine starea de pericol grav şi iminent şi asigură se instruirea şi dotarea lor cu mijloace tehnice necesare intervenţiei; 

 b) se stabilesc serviciile specializate care pot interveni. 

10.Comunicarea evenimentelor 

Art. 70.Orice eveniment va fi comunicat de îndată conducerii SAEMsi/sau Sucursalelor , de  către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre  producerea acestuia. 

Art. 71.Dacă printre victimele evenimentului se află şi lucrători ai altor angajatori, evenimentul  va fi comunicat şi angajatorilor acestora. 

Art. 72.(1) Se vor lua măsurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultată din  producerea evenimentului, până la primirea acordului din partea organelor care efectuează  cercetarea, cu excepţia cazurilor în care menţinerea acestei stări ar genera producerea altor  evenimente, ar agrava starea accidentaţilor sau ar pune în pericol viaţa lucrătorilor şi a  celorlalţi participanţi la procesul muncii. 

(2) În situaţia în care este necesar să se modifice starea de fapt rezultată din producerea  evenimentului, se vor face, după posibilităţi, schiţe sau fotografii ale locului unde s-a produs,  se vor identifica şi se vor ridica orice obiecte care conţin sau poartă o urmă a evenimentului;  obiectele vor fi predate organelor care efectuează cercetarea şi vor constitui probe în  cercetarea evenimentului.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

15/268



IV.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU SUDAREA SI TAIEREA METALELOR 1.Prevederi generale 

Conţinut. 

Art.1. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru sudarea si  taierea metalelor cuprind prevederile specifice pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a  îmbolnăvirilor profesionale în activităţile de sudare si taiere a metalelor. 

Scop. 

Art.2. Scopul acestor instrucţiuni este eliminarea, prevederilor sau diminuarea pericolelor de  accidentare sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul acestei activităţi, proprii celor  patru componente ale sistemului de muncă (executant – sarcină de muncă – echipamente de  muncă – mediu de muncă ). 

Domeniu de aplicare. 

Art.3. Prezentele Instrucţiuni interne specifice de securitate şi sănătate în muncă la activităţile  de sudarea si taierea metalelor se aplică la toate activităţile de sudare a metalelor desfăşurate de lucrătorii SAEM si/sau ai Sucursalelor.în toate şantierele şi punctele de lucru. 

Art.4. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii SAEM, cât şi în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale. 

Art.5. Pentru activităţile auxiliare activităţii de sudare si taiere a metalelor, se vor aplica  instrucţiunile interne specifice activităţii respective. 

2. Prevederi comune tuturor procedeelor de sudare 

2.1. Angajarea şi repartizarea personalului la locul de muncă. 

Art.6. Angajarea personalului pentru activităţi de sudură se va face numai după efectuarea  unui examen medical şi după caz, a testării psihologice a aptitudinilor. 

Art.7. Ulterior angajării, se va asigura controlul medical periodic şi, după caz, controlul  psihologic periodic care vor condiţiona repartizarea lucrătorilor la locul de muncă. 

Art.8. ( 1 ) Lucrările de sudură a metalelor pot fi executate numai de persoane având vârsta  peste 18 ani, care cunosc instalaţiile, echipamentele şi procedeele de lucru şi care au fost  instruite din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă; şi au calificarea necesară. 

( 2 ) Persoanele care nu sunt calificate în meseria de sudor sau nu au împlinit vârsta de 18  ani, pot fi admise la lucru în condiţiile normale ca ajutor de sudor numai sub supravegherea  directă a lucrătorilor calificaţi şi numai după însuşirea instructajului de securitate a muncii. 

Art.9. ( 1 )Persoanele sub 18 ani nu vor fi admise la lucrările de sudare si taiere a metalelor a  metalelor la care pot apărea pericole grave sau iminente de accidentare sau îmbolnăvire  profesională, lucrări în spaţii închise, lucrări cu degajări puternice de căldură, lucrări asupra  unor piese zincate acoperite cu plumb cadmiu sau vopsite cu vopsele ce conţin plumb.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

16/268



( 2 ). Prin spaţii închise se înţeleg: rezervoare, cazane, portbagaje, puţuri şi similare. ( 3 ). Prin lucrări cu degajări puternice de căldură se înţeleg sudarea cu preîncălzire a pieselor. 

Art.10. Nu vor fi admişi la lucru, lucrătorii care se prezintă în stare de oboseală, sub influenţa  medicamentelor sedative sau a narcoticelor, sub influenţa băuturilor alcoolice. 

2.2. Instruirea personalului. 

Art.11. Instructajul de securitate a muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile:  Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; a HG 1425/2006. Norme metodologice de  aplicare a Legii 319/2006; a Instrucţiunilor interne de securitate şi sănătate în muncă ale  SAEM. 

2.3. Dotarea cu EIP 

Art.12. Sudorii şi ajutoarele de sudori sunt obligaţi să utilizeze echipamentul individual de  protecţie adecvat conform “Normativului de acordare a EIP” reglementat de Procedura SAEM  Nr.8/2003. 

Art.13. Lucrătorii sunt obligaţi să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat  şi să solicite înlocuirea acestuia când şi-a pierdut calităţile de protecţie. 

2.4. Acordarea alimentaţiei de protecţie. 

Art.14. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiază de  aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate de procedura SAEM 9/2003. 

2.5. Acordarea materialelor igienico-sanitare. 

Art.15. Materialele igienico-sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării acestora sunt  reglementate de Procedura SAEM 9/2003. 

2.6. Organizarea locului de muncă. 

Art.16. Lucrările de sudare a metalelor se execută cu aprobarea conducătorului procesului de  producţie numai după cunoaşterea documentaţiei tehnice în legătură cu respectivele lucrări şi  după efectuarea instructajului cu privire la modul de exploatare a echipamentului de muncă şi  cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă. 

Art.17. Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea activităţilor va  verifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea  accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. 

Art.18. La locurile de muncă se vor afişa în mod obligatoriu instrucţiuni de folosire ale utilajului  şi indicatoare de securitate conform HG 971/2006. 

Art.19. ( 1 ) Vor fi stabilite şi aduse la cunoştinţa lucrătorilor căile de acces la/de la locul de  muncă şi căile de acces către ieşirile de urgenţă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

17/268



( 2 ). Acestea vor fi menţinute în permanenţă libere şi curate şi vor fi alese de aşa natură încât să nu expună lucrătorii la pericole de accidentare. 

Art.20. Încăperile în care se execută lucrări de sudare vor fi special dotate în vederea  evacuării fumului sau a gazelor rezultate de la activitatea de sudare. 

Art.21. Zona de lucru va fi îngrădită cu paravane sau panouri portabile, prevăzute cu tăbliţe  avertizoare. 

Art.22. La efectuarea lucrărilor de sudare într-o încăpere în care se desfăşoară şi alte activităţi vor fi luate măsuri care să excludă posibilitatea de acţiune a factorilor periculoşi şi nocivi  asupra lucrătorilor. 

Art.23. ( 1 ) La locurile de muncă unde există pericolul de cădere de la înălţime, începerea  lucrului este permisă numai după atestarea scrisă (aptitudine medicală) că sudorul este apt  medical pentru lucru la înălţime; 

( 2 ). Pentru lucrările de sudare care se execută la înălţime mai mare de 1 m., se vor folosi  schele rezistente, asigurate împotriva incendiilor; 

( 3 ). Sudorii şi ajutoarele lor vor purta centuri de siguranţă pentru prevenirea căderii de la  înălţime, asigurate de elemente fixe ale construcţiei; 

( 4 ). Este interzisă staţionarea şi trecerea oricărei persoane prin zona de lucru unde se  sudează la înălţime. Zona de sub locul de sudare la înălţime va fi împrejmuit şi se vor monta  tăbliţe de avertizare. 

Art.24. Unde există pericolul de intoxicare cu diverse gaze sau asfixiere, începerea lucrărilor  este permisă numai după ventilaţia forţată a spaţiului. 

Art.25. La toate locurile de sudare se vor respecta prevederile normelor în vigoare privind  manipularea, depozitarea transportul şi folosirea buteliilor sub presiune 

( Colecţia ISCIR; norme PSI; ITI ). 

2.7. Amplasarea echipamentelor de muncă. 

Art.26. La locul de muncă al sudorului, gruparea şi amplasarea diverselor organe de comandă manuală ( pârghii, întrerupătoare, etc. ) şi a mijloacelor de transmitere a informaţiei vor  satisface cerinţele de ordin ergonomic. 

Art.27. Locul de muncă al sudorului va fi dotat cu: 

-scaune reglabile în înălţime; 

-dispozitive de fixare; rotire şi înclinare a pieselor; 

-dispozitive pentru agăţarea portelectrodului; 

-dispozitive pentru agăţarea arzătorului. 

Art.28. Furtunurile din circuitele de alimentare cu gaze şi cablurile de

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

18/268



alimentare cu energie electrică vor fi protejate împotriva acţiunilor mecanice şi termice. 

Art.29. La activităţile de sudare la înălţime furtunurile şi cablurile electrice vor fi legate de  puncte fixe pentru a nu împiedica activitatea sudorului din cauza greutăţii lor proprii şi pentru a împiedica smulgerea lor din arzător sau din cleştele portelectord. 

2.8. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor. 

Art.30. Locurile în care urmează a se executa lucrări de sudare se vor curăţi de materiale  inflamabile. 

Art.31. Când se sudează piese acoperite cu vopsea care prin ardere produc gaze nocive,  stratul de vopsea se va îndepărta pe o lăţime de cel puţin 100 mm. de fiecare parte a sudurii. 

Art.32. Se interzice sudarea instalaţiilor aflate sub tensiune şi a recipientelor aflate sub  presiune. 

Art.33. Pentru evitarea răsturnării şi deplasării pieselor în timpul executării lucrărilor de sudare  se vor folosi suporturi rezistente, din materiale necombustibile. Este interzisă folosirea  butoaielor sau altor recipiente, pline sau goale, pentru susţinerea pieselor în timpul lucrului.  

Art.34 La executarea lucrărilor de sudare în apropierea elementelor de construcţie  combustibile se vor lua măsuri pentru prevenirea incendiilor: 

-acoperirea acestor cu tablă; 

-pregătirea unor vase cu apă; 

-stingerea cu praf inert, CO2 şi spumă aeromecanică. 

Locurile respective vor fi supravegheate până la scăderea temperaturii în toate punctele la nivelul mediului ambiant. 

Art.35. Este interzisă activitatea de sudare în spaţiile şi încăperile în care se prelucrează sau  se depozitează substanţe uşor inflamabile sau unde există pericol de explozii. 

Art.36. Lucrările de sudare la care poate să apară pericolul de incendiu sau explozie vor fi  executate numai după ce au fost luate toate măsurile pentru prevenirea acestora şi se vor  face în baza unui program întocmit de conducătorul de lucrare, aprobat de conducătorul  unităţii şi avizat de şeful serviciului de prevenire şi protecţie. Programul va cuprinde toate  detaliile operaţiilor de execuţie şi măsurile necesare. Programul devine dispoziţie de lucru şi  va fi adus la cunoştinţă, sub semnătură, lucrătorilor şi celor cu sarcini de supraveghere şi  control. 

Măsurile care se impun în astfel de cazuri sunt: 

a)Sudorii, pe lângă calificarea profesională, vor fi autorizaţi intern; 

b)Locul de muncă va fi supravegheat pe toată durata desfăşurării lucrărilor; c)Se va preveni formarea de amestecuri explozive de gaze, vapori sau pulberi;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

19/268



d)Creşterea gradului de securitate în apropierea locului de muncă; 

e)Accesul persoanelor a căror prezenţă nu este absolut necesară este interzis la locul de  muncă; 

f)Pregătirea unei echipe PSI cu dispozitivele de stingere necesare; 

g)După terminarea lucrului, se va îndepărta din încăperi întreaga aparatură de sudură. Art.37. Combaterea incendiului apărut în cadrul sau în apropierea unei 

instalaţii electrice de sudare aflată sub tensiune se va începe numai după ce instalaţia  respectivă a fost deconectată de la reţea şi s-a primit confirmarea efectuării acesteia. 

Art.38 ( 1 ) În cazul în care scânteile sau stropii de metal topit împroşcaţi pot produce incendii  sau explozii în încăperile aflate deasupra, lângă sau dedesubtul locului de muncă, se vor lua  măsuri de izolare, corespunzătoare a acestor încăperi. 

( 2 ) După terminarea lucrărilor se vor supraveghea, prin salariaţi nominalizaţi încăperile, timp  de cel puţin 8 ore, pentru a preveni eventuale declanşări de incendiu. 

2.9. Protecţia împotriva electrocutării. 

Art.39. Echipamentul electric al instalaţiilor de sudare va respecta măsurile de protecţie  generale, din HG 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă la  utilizarea echipamentelor de muncă. 

Art.40. Părţile active ale echipamentului pentru sudare, aflate sub tensiune, vor fi închise în  interiorul unor carcase. Deschiderea carcaselor ( uşi, capace, etc. ) va fi făcută numai de  persoane autorizate şi pregătite profesional pentru aceasta. 

Art.41. Părţile active accesibile, cu excepţia circuitelor de sudare, vor fi complet acoperite cu o izolaţie care să reziste la eforturi mecanice, electrice şi termice în timpul funcţionării.  

Art.42.Pentru protecţia împotriva electrocutării la atingerea electrodului sau a altei părţi a  circuitului de sudare, instalaţiile de sudare în CA, vor fi prevăzute cu un dispozitiv care să  întrerupă funcţionarea în gol a instalaţiei. 

Art.43. Este interzis a se atinge electrodul sub tensiune, schimbarea acestuia făcându-se  numai cu utilizarea mănuşilor de sudor complet uscate. 

Art.44. Pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă, datorată tensiunii de  alimentare, se va asigura: 

a)- protecţie principală – legarea la nul; 

- protecţie suplimentară – legarea la pământ; 

b)- protecţie principală – legare la pământ; 

- protecţie suplimentară – un dispozitiv pentru protecţia automată la curenţii de defect PACD.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

20/268



Art.45. Instalaţiile de sudare vor fi prevăzute cu cel puţin două conductoare de protecţie: 

-unul cuprins în cablul de alimentare legat la borna de protecţie de lângă bornele de  alimentare; 

-unul care se leagă vizibil la borna de legare la pământ aflată pe carcasă, în exterior, marcată vizibil cu simbolul grafic 

Art.46. Circuitul de sudare al instalaţiei de sudare va fi separat galvanic de circuitul de alimentare de la reţea. 

Art.47. Rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare de la reţea şi  

circuitul de sudare va fi de cel puţin 2MΩ. 

Art.48. Fixarea bornelor de alimentare va fi asigurată astfel încât să nu se desfacă sau să nu  se rotească atunci când mijloacele de prindere sunt strânse sau destrânse în mod repetat. 

Art.49. Este interzisă utilizarea cablurilor de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia  deteriorată. Înainte de începerea lucrului se va verifica starea izolaţiei şi a legăturilor la priza  de pământ. 

Art.50. Reparaţiile, reglajele sau simpla deschidere a dulapului de comandă se vor face numai de către electricienii de întreţinere instruiţi şi autorizaţi corespunzător. 

Art.51. Se interzice executarea lucrărilor de sudare sub cerul liber, fără acoperiş, pe timp de  ploaie sau ninsoare. 

2.10. Verificarea protecţiei împotriva electrocutării. 

Art.52. (1 ) Pentru utilizarea în condiţii de securitate a echipamentelor de sudare se vor  efectua următoarele verificări: 

-instalarea corespunzătoare a circuitului de sudare; 

-izolaţia cablurilor, portelectrozilor, capetelor pentru sudare şi dispozitivele de conectare; -clemele de contact să fie fixate sigur şi conexiunile să fie corect executate. 

( 2 ). Se interzice sudorilor şi ajutorilor acestora să efectueze intervenţii, pentru repararea unor defecţiuni de natură electrică sau mecanică. Pentru astfel de intervenţii se va apela la  personal instruit şi autorizat. 

Art.53. În exploatare, periodic, se vor efectua următoarele verificări: 

a)Zilnic, de către sudor, înainte de punerea sub tensiune: 

-verificarea vizuală a imposibilităţii atingerii pieselor aflate sub tensiune; 

-verificarea integrităţii cablurilor – atât cel de alimentare cu energie electrică, cât şi a celor de  sudare;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

21/268



-verificarea izolaţiei portelectrodului; 

-verificarea integrităţii fişei cablului de alimentare; 

-verificarea legării bornei de masă a circuitului de sudare; 

-verificarea existenţei suportului izolant pentru portelectrod; 

-verificarea, integrităţii echipamentului individual de protecţie. 

b)Săptămânal, de către electricianul de întreţinere: 

-verificarea legăturilor la pământ a instalaţiei electrice şi a tabloului electric; -verificarea siguranţelor fuzibile de pe circuitul de alimentare; 

-verificarea fişei cablului de alimentare; 

-verificarea integrităţii cablurilor, a existenţei capacelor de borne şi a apărătoarelor instalaţiei. c)Lunar – de către electricianul de întreţinere: 

-verificarea continuităţii conductorului de protecţie din cablul de alimentare şi contact de  protecţie din fişa de alimentare; 

-verificarea strângerii bornelor de protecţie; 

-verificarea rezistenţei de izolaţie dintre bornele circuitului de alimentare şi bornele circuitului  de sudare. Tensiunea de încărcare este de 4.000V, 50Hz, aplicată timp de 1 min. 

d)Semestrial, de către serviciul specializat-laborator electric: 

-verificarea eficacităţii protecţiei prin legare la pământ – rezistenţă de dispersie; -verificarea izolaţiei portelectrodului; 

-verificarea protecţiei la electrocutare prin atingere directă sau prin atingere indirectă. ( 3 ). Verificările de la punctele b, c, d, vor fi consemnate într-un registru de supraveghere al echipamentului de sudare care trebuie să existe la electricianul de întreţinere. 

Art.54. Este interzisă punerea în funcţiune a instalaţiei de sudare dacă, după reparaţie, nu a  corespuns la una din probe. 

Art.55. După reparaţie se vor efectua următoarele verificări: 

-valoarea tensiunii între electrod şi masă la funcţionarea în gol; 

-rezistenţa de izolaţie între circuitul de alimentare şi circuitul de sudare; 

-existenţa celor două borne de protecţie – cea vizibilă în exterior pentru legarea la pământ şi  cea din interior pentru legarea conductorului de protecţie din cablul de alimentare;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

22/268



-izolaţia portelectrodului prin măsurare cu megohmetrul – rigiditate dielectrică. 2.11. Condiţii ale mediului de muncă. 

Art.56. La lucrările de sudură efectuate în încăperi – ateliere, hale, etc.: 

-se vor lua măsuri să nu fie depăşite concentraţiile maxime pentru gaze, vapori şi pulberi  nocive conform normelor stabilite de Ministerul Sănătăţii. 

Art.57. Este interzisă efectuarea lucrărilor de sudare în cazul în care instalaţiile de ventilaţie nu funcţionează normal. 

Art.58. Iluminatul natural şi artificial în secţiile de sudare trebuie să corespundă valorilor  stabilite de normele Ministerului Sănătăţii. 

3. Sudarea cu arc electric  

Art.59. Instalarea echipamentelor de sudare cu arc electric se vor face în aşa fel încât să se  reducă riscurile de şocuri electrice care s-ar putea datora unor tensiuni mai mari decât  tensiunea de mers în gol. 

Art.60 (1 ) Se vor lua măsuri pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului  de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul. 

( 2 ). Dacă piesa de sudat este în mod intenţionat racordată la conductorul de protecţie sau la  pământ, legătura va fi făcută cât mai direct, cu ajutorul unui cablu având secţiunea egală cu  cea a cablului de retur. 

Art.61 ( 1 ). Pentru a evita contactele electrice între circuitul de sudare şi elementele  conductoare străine de instalaţie, situate în zona de lucru şi pe care este posibil să fie pus  portelectrodul sau un cap de sudare sau pe care s-ar putea amorsa un arc electric, se vor  folosi mijloace de protecţie cum ar fi: ecrane izolante, distanţatoare, etc. 

( 2 ). Este interzis ca circuitul de sudare să vină în contact cu buteliile de gaz protector, aflate  în aproprierea piesei de sudat. 

Art.62. ( 1 ) La legătura electrică între echipamentul de sudare şi piesa de sudat este strict  interzisă utilizarea unor elemente conductoare străine de instalaţie ( şine, ţevi, schele, etc. )  dacă acestea nu reprezintă piesa de sudat însăşi; 

( 2 ). Se vor lua toate măsurile pentru reducerea pericolelor de contact accidental al circuitului  de sudare cu conductorul de protecţie sau cu pământul; 

( 3 ). Dacă piesele de sudat sunt amplasate pe o masă de sudare, cablurile de retur şi de  legături echipotenţiale vor fi racordate la masă. 

Art.63. În cazul în care doi sau mai mulţi sudori lucrează aproape unii de alţii şi în mod  deosebit, pe aceeaşi piesă, vor fi luate măsuri speciale şi în ce priveşte racordarea surselor  pentru sudare la reţea şi la piesa de sudat, în scopul eliminării tensiunii de mers în gol ce  poate să apară între doi portelectrozi.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

23/268



Art.64 ( 1 ). Dacă se efectuează lucrări de întreţinere sau reparare, echipamentul de sudare va fi deconectat atât pe partea de alimentare cât şi pe partea de utilizare. 

( 2 ). Orice racordare în circuitul de sudare va fi efectuată înainte de punerea sub tensiune a  sursei pentru sudare. 

Art.65. Dacă sudorul întrerupe lucrul sau părăseşte postul de lucru, sursa pentru sudare sau  circuitul de sudare se vor scoate de sub tensiune astfel încât instalaţia să nu poată fi pusă  accidental în funcţiune. 

Art.66. În timpul pauzelor de lucru, portelectrodul va fi agăţat sau aşezat pe un suport izolat,  astfel încât să nu atingă piesa sau suportul acesteia. Se interzice ţinerea portelectrodului sub  braţ, pentru a preveni scurgerea curentului electric prin corp. 

Art.67. Conductorii electrici mobili folosiţi la racordarea la reţea şi cablurile pentru alimentarea  circuitului de sudare, vor fi feriţi împotriva deteriorării în timpul exploatării şi la transport şi în  mod special împotriva contactului cu stropi de metal topit, precum şi a trecerii peste ei cu  mijloacele de transport. 

Art.68. La cablurile de alimentare a circuitului de sudare cu izolaţia deteriorată şi care nu pot fi  imediat înlocuite zonele deteriorate vor fi reparate imediat, prin îndepărtarea zonei deteriorate. Izolarea cu bandă izolare a zonei nu este suficientă. Este obligatorie folosirea bucşelor de  protecţie din material izolant, care să acopere zona respectivă. 

Art.69 ( 1 ). Înainte de operaţia de îmbinare a cablului pentru alimentarea circuitului de sudare, echipamentul de sudare va fi deconectat de la reţea. 

( 2 ). Îmbinarea cablurilor trebuie să asigure o bună conductibilitate ( contact ferm ), securitate  la solicitări mecanice şi o izolare perfectă. 

Art.70. Cablul de masă va fi racordat direct la piesă, fiind interzisă utilizarea improvizaţiilor.  Racordarea se va realiza numai cu cleme de strângere, bornă cu şurub, bine strânse. 

Art.71 ( 1 ) Când portelectrozii nu sunt utilizaţi, vor fi astfel amplasaţi încât să fie izolaţi, iar  electrodul va fi scos din portelectrod. 

( 2 ) Este interzisă aruncarea la întâmplare a portelectrodului chiar dacă nu este sub tensiune. 

Art.72. Racordarea la reţea a circuitului de alimentare, precum şi racordarea circuitului de  sudare se va face numai de electricieni calificaţi, cu respectarea prescripţiilor în vigoare  referitoare la instalaţiile electrice. 

Art.73. Dacă racordarea la reţea a unui echipament de sudare se realizează fără fişă şi priză  se va prevedea la locul de racordare un întrerupător care să scoată de sub tensiune  concomitent toţi conductorii de alimentare. 

Art.74. Este interzisă sudarea concomitentă pe aceeaşi piesă cu două instalaţii de sudare cu  arc electric de curent continuu cu polarităţi opuse.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

24/268



3.1. Sudarea cu arc electric în mediu de gaz protector. 

Art.75. Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie de  gaze ( argon, etc. ) şi a ajutoarelor acestora este deosebită de cea a sudorului care execută  sudarea cu arc electric: 

-va fi confecţionată din material dens, ignifugat şi căptuşit; 

-nu vor avea buzunare; 

-se vor încheia cu nasturi, de preferinţă pe spate şi vor fi croite până la gât. Art.76. Protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi a stropilor de metal 

topit, se va asigura cu mască specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină. Alegerea sticlei  filtrante se face în funcţie de gazul protector folosit – argon, heliu, bioxid de carbon, hidrogen  – şi de circuitul de sudare astfel încât radiaţiile ultraviolete şi infraroşii să fie absorbite. 

Art.77. Mâinile şi antebraţele se vor proteja de arsurile provocate de stropii de metal  incandescent prin mănuşi de piele speciale cu manşete înalte. 

Art.78 ( 1 ). Arsurile la picioare, provocate de stropi sau scurgeri de metal topit, vor fi evitate  prin purtarea de încălţăminte; 

( 2 ). Pentru prevenirea zdrobirii degetelor sau labei piciorului prin căderea sau alunecarea  pieselor grele, încălţămintea sudorului va avea bombeu metalic; 

( 3 ). Încălţămintea sudorilor care lucrează cu arc electric cu gaz protector va fi electroizolantă. 

Art.79 ( 1 ) Înainte de începerea lucrului, suprafeţele materialului ce urmează a fi sudat vor fi  bine curăţate pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura condiţiile bune de  lucru. 

( 2 ) La sudarea metalelor neferoase nu se admite, în nici un caz, degresarea suprafeţelor cu  tricloretilenă şi dicloretilenă. 

Art.80. Este interzis să se utilizeze substanţe pentru degresare ( benzină, tricloretilenă ) în  încăperi în care se sudează. 

Art.81. Pentru evitarea pericolului datorat gazului de protecţie se vor controla zilnic robinetele  şi joncţiunile buteliilor. 

Art.82. Pentru evitarea degajărilor toxice datorate straturilor de acoperire, se vor curăţa perfect piesele de sudat pe o lăţime de 10 – 15 cm. de aceste straturi ( răzuire, sablare, periere,  degresare, etc. ). 

Art.83. Amplasarea recipientelor – butelie cu argon, în apropierea locurilor în care se sudează este interzisă până la o distanţă de cel puţin 5 m. 

Art.84. Atingerea sau lăsarea din mână a echipamentului de sudare la sudarea în mediu  protector de argon, atât timp cât acesta se află sub tensiunea de mers în gol, este interzisă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

25/268



Art.85. La sudarea în mediu protector de argon, furtunul de alimentare cu apă de răcire a  echipamentului pentru sudare va fi bine racordat şi etanşeizat. 

Art.86. Amplasarea posturilor de sudare în mediu protector de argon va exclude, posibilitatea  de scurgere şi pătrundere a gazului, în încăperile învecinate şi amplasate dedesubt. 

4. Sudarea cu gaze(oxiacetilenica) 

Art.87. Sudorii care efectuează lucrări de sudare cu gaze ( oxiacetilenică ) vor avea permis de  lucru cu foc deschis. 

Art.88.( 1 ). Sunt interzise reparaţiile arzătoarelor de sudură de către persoane nespecializate  şi neautorizate; 

( 2 ). Racordarea arzătoarelor se va face numai prin intermediul unui dispozitiv contra  întoarcerii flăcării. 

Art.89. Deplasarea sudorului cu arzătorul aprins, în afara zonei de lucru, urcarea pe scări sau  schele sunt interzise. 

Art.90. Este interzisă păstrarea arzătoarelor racordate la sursa de gaz, în sertare sau dulapuri. Art.91. Înainte de începerea lucrului se va verifica funcţionarea şi etanşeitatea arzătorului. 

Art.92. La întreruperea lucrului, arzătorul se va stinge şi se va agăţa pe un suport. Este  interzisă agăţarea arzătorului ( chiar stins ) de recipientele butelie. Arzătorul aprins nu se va  lăsa din mână nici un moment. 

Art.93. La întreruperile de lungă durată, pe lângă robinetele de la arzător, se vor închide şi  robinetele cu ventil ale recipientelor butelie. 

Art.94. Dacă becul arzătorului se încălzeşte excesiv în timpul lucrului, se va închide robinetul  de acetilenă şi se va introduce aparatul într-un vas cu apă rece “curată”, lăsând robinetul  pentru oxigen, puţin deschis. 

Art.95. În cazul astupării duzelor arzătorului, datorită întoarcerii flăcării, la stingerea  accidentală sau din alte cauze, se va închide robinetul arzătorului. Dacă defecţiunea nu poate  fi înlăturată prin simpla curăţare a duzei, arzătorul va fi scos din uz. 

Art.96. Arzătoarele de sudare vor fi prevăzute cu câte un element de închidere, pentru admisia gazului combustibil şi pentru oxigen. La manevrarea ambelor robinete se va evita pătrunderea unui gaz în circuitul celuilalt. 

Art.97. La aprinderea arzătorului se va deschide cu ¼ tură robinetul pentru oxigen, apoi cel  pentru acetilenă ( sau alt gaz combustibil ), aprinzând imediat amestecul. Flacăra de lucru se  reglează cu ajutorul celor două robinete. Stingerea se face închizând mai întâi robinetul pentru gaz combustibil, iar după stingerea flăcării, se închide şi cel pentru oxigen.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

26/268



4.1. Furtunuri de cauciuc. 

Art.98. Pentru lucrările de sudare cu gaz se vor folosi numai furtunuri produse special în acest  scop. Se interzice folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilenă şi invers, folosindu-se pentru identificare culori convenţionale diferite: roşu la acetilenă şi albastru la oxigen. 

Art.99. Este interzis ca, în timpul lucrului, furtunurile să fie ţinute sub braţ sau încolăcite pe  picioare 

Art.100. Este interzisă folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime, La un furtun nu se  racordează derivaţii pentru mai multe arzătoare. 

Art.101. Înainte de începerea lucrului, furtunurile vor fi purjate probate sub presiune şi trecute  printr-un vas cu apă pentru a depista eventuali pori sau crăpături.  

Art.102. Este interzisă folosirea furtunurilor defecte, precum şi înfăşurarea lor cu bandă  izolatoare sau alte materiale. 

Art.103. Lungirea minimă a unui tronson de furtun va fi de 5 m. 

Art.104. Fixarea capetelor de furtun la aparate ( reductor, arzător, etc. ) se va face numai prin  coliere metalice, bine strânse, pentru a nu se desprinde sau a nu se produce scăpări de gaze. 

4.2. Reductoare de presiune. 

Art.105. Reductoarele de presiune vor fi ferite de lovituri, iar după o folosire îndelungată va fi  înlocuită membrana de cauciuc. Urmele de grăsime se vor îndepărta numai cu alcool,  dicloretan sau tetraclorură de carbon. 

Art.106. Înainte de montarea reductoarelor, robinetul recipientului butelie va fi suflat cu o mică  cantitate de gaz sub presiune. 

Art.107. Încercarea etanşeităţii robinetelor se face numai cu apă şi săpun. 

Art.108. Strângerea piuliţei de racordare a reductorului se face numai cu robinetul cu ventil  închis. 

Art.109. Demontarea şi repararea reductorului de presiune se face numai de persoane special instruite. 

Art.110. Dezgheţarea reductorului de presiune se face numai prin aplicarea de cârpe curate,  înmuiate în apă fierbinte. 

Art.111. În cazul întreruperii mai îndelungate a lucrului, reductoarele vor fi păstrate sub cheie,  în locuri uscate, ferite de praf şi de contact cu ulei sau substanţe grase. 

Art.112. Supapele de siguranţă ale reductoarelor de presiune vor avea orificiile de evacuare  orientate vertical în sus. Racordurile şi niplurile pentru furtun vor fi orientate oblic în jos, în  direcţia opusă recipientelor butelie. 

Art.113. Se interzice folosirea alternativă a reductoarelor de presiune pentru gaze diferite.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

27/268



Art.114. Înainte de utilizare, reductoarele de presiune vor fi verificate. Se va urmării: -să nu prezinte urme de ulei sau grăsimi; 

-să nu aibă garnituri de etanşare defecte; 

-să nu aibă filetul piuliţei olandeze defect; 

-să nu aibă manometrul de presiune defect sau lipsă; 

-manometrul să aibă sigiliul intact şi poanson de verificare metrologică pe sigiliu, valabil pentru anul în curs. 

4.3. Recipiente şi butelii. 

Art.115. Pentru transportul, manipulare, depozitarea şi utilizarea recipientelor cu gaze tehnice  se vor respecta: Colecţia ISCIR şi ITI – PM 42. 

V.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU LUCRUL LA INALTIME 

1.Prevederi generale 

Conţinut 

Art.1. Instrucţiunile interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la  înălţime cuprind prevederi şi reglementări de securitate şi sănătate în muncă pentru  prevenirea accidentelor de muncă specifice lucrului la înălţime. 

Art.2. Prin „lucrul la înălţime” se înţelege activitatea desfăşurată la minim 2 m, măsurat de la  tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă artificială, bază faţă de care nu există  pericolul căderii în gol. 

Art.3. Pentru locurile de muncă amplasate până la înălţimea de 2 m se consideră „lucrul la  înălţime mică”, la care se vor adopta, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate  sau numai unele dintre măsurile de securitate a muncii prevăzute pentru lucrul la înălţime. 

Scop 

Art.4. Scopul instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la înălţime este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc specifici lucrului la înălţime şi accesul la şi de la locul de muncă amplasat la înălţime, proprii celor patru componente ale sistemului  de muncă (executant – sarcină de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă). 

Domenii de aplicare 

Art.5. Prezentele instrucţiuni specifice la securitate şi sănătate în muncă pentru lucrul la  înălţime se aplică la toate activităţile desfăşurate de lucrătorii SAEM, în toate santierele şi  punctele de lucru.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

28/268



Art.6. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii SAEM, cât şi în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale. 

Art.7. Pentru activităţile auxiliare lucrului la înălţime, se vor aplica instrucţiunile interne  specifice activităţii respective. 

2.Prevederi comune pentru lucrul la inaltime 

Art.8. Pentru executarea lucrărilor la înălţime, în orice domeniu de activitate, trebuie să se ţină  seama de următoarele trei principii general – valabile şi obligatorii: 

1)Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor  de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de  desfăşurare a lucrărilor; 

2)Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale  locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului; 

3)Obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,  corespunzătoare riscurilor de muncă şi a lucrărilor respective. 

2.1. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă 

Art.9. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru lucrul la înălţime se fac pe baza avizului  eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile şi capacitaţile  neuropsihice necesare lucrului la înălţime. 

Art.10. În cazul tehnologiilor şi a unor condiţii de muncă ce se pot schimba pe parcursul  programului de lucru a unei zile de muncă, se vor repartiza numai lucrători selecţionaţi în  condiţiile art.8. şi numai aceia care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică şi de  securitatea muncii. 

Art.11. Avizul medical la încadrare se dă numai de către medicul de medicina muncii pe baza  examenelor clinico – funcţionale şi de laborator. 

Art.12. Angajatul are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul  pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări la înălţime numai dacă au viza  medicală cu menţinea expresă „Apt pentru lucrul la înălţime” înscrisă în fişa de aptitudini  medicale. 

Art.13. Viza medicală „Apt pentru lucrul la înălţime” va fi înscrisă în fişa individuală de  instructaj, iar acolo unde nu este posibil se va ataşa Fişa de aptitudini la fişa individuală de  instructaj. 

Art.14. Toţi lucrătorii care lucrează la înălţime vor fi supuşi examenului medical periodic.  Periodicitatea si examinările clinico – funcţionale vor fi stabilite de către Ministerul Sănătăţii în  funcţie de caracteristicile locului de muncă. 

Art.15. La efectuarea examinărilor medicale la angajare şi periodice se vor respecta  prevederile Procedurilor SAEM nr.6 şi nr.7.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

29/268



Art.16. Persoanele care nu au împlinit virsta de 18 ani nu vor fi admise pentru lucrul la  înălţime. 

2.2. Instruirea lucrătorilor 

Art.17. Instructajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile :  Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă; H.G. 1425/2006 – Norme metodologice de  aplicare a Legii 319/2006;Instrucţiunile interne de securitate şi sănătate în muncă la SAEM. 

2.3. Dotarea cu EIP 

Art.18. Toţi lucrătorii care lucrează în condiţiile lucrului la înălţime, indiferent de domeniul de  activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific eliminării pericolului de cădere  în gol. 

Art.19. Componenţa echipamentului individual de protecţie pentru lucrul la înălţime,  sortimentele de echipament se vor stabili funcţie de specificul activităţii, complexitatea  tehnologiei, specificul condiţiilor de muncă şi sunt reglementate de Procedurile SAEM  nr.8/2003 – Normativ de acordare a EIP. 

Art.20. Echipamentul individual de protecţie specific eliminării pericolului căderii în gol trebuie  suplimentat, de la caz la caz, cu echipament individual de protecţie pentru combaterea  riscurilor de accidentare şi îmbolnăviri profesionale, specific activităţilor desfăşurate la  înălţime. 

Art.21. Pentru lucrul la înălţime mică, echipamentul individual de protecţie trebuie acordat în  funcţie de gradul de periculozitate al activităţii depuse şi de condiţiile concrete de muncă. 

Art.22. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie pe timpul  lucrului precum şi la accesul la şi de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de  utilizare. 

Art.23. Este interzisă utilizarea echipamentelor de protecţie care nu respectă prevederile  standardelor în vigoare. 

2.4. Acordarea alimentaţiei de protecţie 

Art.24. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiază de  aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate la Procedura SAEM nr.9/2004. 

2.5. Acordarea materialelor igienico – sanitare 

Art.25. Categoriile de materiale igienico – sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării  acestora sunt reglementate de Procedura SAEM nr.9/2004. 

2.6. Organizarea locului de muncă la înălţime 

Art.26. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din  punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a  lucrătorilor.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

30/268



Art.27. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva  căderii în gol a lucrătorilor. 

Art.28. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol existent  şi de condiţiile concrete, specifice activităţii respective, organizarea locului de muncă trebuie  să fie făcută luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico – organizatorice  prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol să fie eliminat. 

Art.29. La organizarea locului de muncă amplasat la înălţime trebuie respectate şi aplicate şi  prevederile şi reglementările de securitate şi sănătate în muncă referitoare la posibilele  pericole de accidentare specifice activităţilor desfăşurate în acel loc de muncă, altele decât  pericolul căderii lucrătorilor în gol. 

Art.30. Lucrul la înălţime trebuie să se desfăşoare numai sub supraveghere. În funcţie de  complexitatea lucrărilor şi a gradului de periculozitate existent, persoana desemnată pentru  supraveghere este conducătorul locului de muncă sau conducătorul lucrărilor respective, sau  altă personaă desemnată echivalentă ca funcţie. 

Art.31. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnată cu supraveherea activităţii trebuie  să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea  accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor. 

Art.32. Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice  sau inflamabile), lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-se toate  măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au  provocat apariţia emanaţiilor. 

Art.33. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de  muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în vigoare. Din zona de siguranţă se vor evacua sau proteja echipamentele tehnice, care pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte de la înălţime. 

Art.34. Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de muncă pentru lucrul temporar la înălţime  trebuie ales în funcţie de frecvenţa de utilizare, de înălţimea ce trebuie atinsă şi de durata  utilizării. Alegerea făcută trebuie să permită evacuarea în caz de pericol grav şi iminent de  accidentare. 

Art.35. Atunci când executarea unei lucrări specifice necesită îndepărtarea temporară a unui  mijloc de protecţie colectivă împotriva căderilor, trebuie luate măsuri de securitate  compensatorii, eficiente. Lucrul nu poate fi efectuat fără aprobarea prealabilă a acestor  măsuri. Imediat după ce lucrarea specifică a fost terminată, definitiv sau temporar, trebuie  montate la loc mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor. 

Art.36. Lucrul temporar la înălţime trebuie efectuat numai atunci când condiţiile meteorologice  nu periclitează securitatea şi sănătatea angajaţilor.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

31/268



2.7. Manipulare, transport, depozitare 

Art.37. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor,  echipamentelor de muncă, sculelor, etc., în condiţiile lucrului la înălţime, trebuie numit un  conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile, stabileşte măsurile de securitate  necesare şi supravehează permanent desfăşurarea acestora. 

Art.38. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport, depozitare se produc  modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă  lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de securitatea muncii, corespunzător noilor condiţii. 

Art.39. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la  locul de manipulare a materialelor. 

Art.40. Grinzile şi planele înclinate, precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor  trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă. 

Art.41. La efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor în  condiţiile lucrului la înălţime se va evita blocarea căilor de acces şi de circulaţie pentru a nu  pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 

Art.42. Este interzisă supraîncărcarea mijloacelor de securitate colectivă pentru lucrul la  înălţime (schele, platforme, nacele, podeţe, etc.) pentru a nu se crea pericolul ruperii sau  prăbuşirii acestora, precum şi pentru a nu împiedica, din cauza aglomerării cu materiale,  activitatea lucrătorilor. 

Art.43. Golurile prin care se face manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor la  înălţime, vor fi prevăzute cu balustrade şi semnalizate conform HG 971/2006. 

Art.44. Materialele mărunte şi recipientele butelie vor fi transportate, manipulate şi depozitate,  în condiţiile lucrului la înălţime, în lăzi, containere special destinate acestui scop. 

Art.45. Sculele de mână necesare desfăşurării activităţii lucrătorilor vor fi transportate şi  manipulate în genţi sau lădiţe speciale pentru a preîntâmpina căderea lor de la înălţime,  creînd pericolul accidentării altor lucrători. 

Art 46. La manipularea şi transportul materialelor la înălţime cu ajutorul instalaţiilor de ridicat  (macarale, trolii etc.) se vor lua măsurile necesare ca acestea să nu cadă din balot, să nu  alunece, sau să se rostogolească. 

3.Mijloace colective de prevenire 

Art.47. Dacă lucrul temporar la înălţime nu poate fi efectuat în condiţii de securitate şi în  condiţii ergonomice adecvate, de pe o suprafaţă convenabilă, trebuie alese cele mai adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura şi menţine condiţii de lucru nepericuloase.  

Art.48. Se va acorda prioritate măsurilor de securitate colectivă faţă de măsurile de securitate  individuală. Dacă toate măsurile de securitate colectivă adoptate nu reuşesc să elimine  riscurile existente se vor adopta măsurile de securitate individuală suplimentare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

32/268



Art.49. Trecerea, într-un sens sau altul, între un mijloc de acces şi platforme, planşee sau  pasarele nu trebuie să genereze riscuri suplimentare de cădere. 

Art.50. Mijloacele de protecţie colectivă trebuie să aibă o structură şi o rezistenţă  corespunzătoare care să oprească sau să împiedice căderile de la înălţime şi să prevină, în  limitele posibilului, producerea de leziuni lucrătorilor. 

Art.51. Mijloacele de protecţie colectivă împotriva căderilor nu trebuie să fie întrerupte decât în dreptul punctului de acces al unei scări mobile sau fixe. 

3.1. Rampe de acces şi scări rezemate 

Art.52. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele de acces trebuie  fixate pe reazeme special prevăzute. 

Art.53. În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, trebuie să aibă obligatoriu  balustrade solide, bine fixate pe podine, pe amble părţi ale rampei. 

Art.54. Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiele sau alte obiecte. Rampele  trebuie întreţinute şi curăţate în permanenţă. 

Art.55. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare.  Pentru cele executate în teren, se va utiliza lemn uscat, cu fibre drepte şi fără defecte. 

Art.56. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să  lucreze pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de la capătul superior al scării. 

Art.57. Picioarele scărilor trebuie bine fixate pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea  lucrătorului. 

Art.58. În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea capetelor superioare ale scării, atunci  acestea se fixează cu cârlige montate la capetele superioare ale ramelor longitudinale. 

Art.59. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie  dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc. 

Art.60. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, în locurile cu circulaţie intensă  precum şi în cazul suprafeţelor alunecoase, la baza scării va sta un lucrător care va asigura  stabilitatea scării. 

Art.61. În funcţie de înălţimea maximă de lucru, la sol se va asigura o zonă de protecţie,  avertizată vizibil, cu o suprafaţă corespunzătoare, iar accesul oricărei persoane străine în  zona de lucru va fi interzis. 

Art.62. Picioarele scărilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni corespunzătoare şi imobil astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală. 

Art.63. Scările de acces trebuie să aibă o lungime astfel încât să depăşească în mod suficient  nivelul de acces, cu excepţia situaţiei în care au fost luate alte măsuri care să garanteze o  fixare sigură.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

33/268



Art.64. Scările trebuie utilizate astfel, încât, în orice moment, angajaţii să aibă posibilitatea de  prindere cu mână de un suport de susţinere sigur. În special, purtarea sarcinilor pe o scară nu  trebuie să împiedice menţinerea unei prinderi sigure cu mâna. 

Art.65. Se interzice folosirea scărilor prelungite prin legare provizorie, a scărilor care au trepte  lipsă sau a celor reparate provizoriu. 

Art.66. Se interzice executarea lucrărilor cu unelte portative acţionate electric (polizoare,  maşini de găurit etc.) de pe scări rezemate. 

Art.67. Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5 m,  dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător. 

Art.68. Se interzice lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor. 

Art.69. Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru  evitarea alunecării. 

Art.70. Este interzisă executarea de lucrări de pe scările extensibile. Aceste scări trebuie  folosite numai la urcarea / coborârea la / de la locurile de muncă aflate la înălţime. 

Art.71. Conducătorul locului de muncă are obligaţia să verifice, înainte de fiecare utilizare,  integritatea scării. Sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid. 

Art.72. Este interzis ca pe scara extesibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la şi de la locul de muncă. 

Art.73. Este interzisă repararea scărilor extensibile de către utilizatori. Reparaţiile trebuie  executate numai de unităţi specializate, de preferinţă de către producători. 

3.2. Utilizarea schelelor pentru lucrul temporar la înălţime 

Art.74. Atunci când nu este disponibil breviarul de calcul al schelei alese sau nu sunt  prevăzute în acesta configuraţiile structurale avute în vedere , trebuie efectuat un calcul de  rezistenţă şi de stabilitate, cu excepţia cazului în care această schelă este asamblată prin  respectarea unei configuraţii tip, general recunoscută. 

Art.75. În funcţie de complexitatea schelei alese, trebuie întocmit, de către o persoană  competentă (proiectant de ex.), un plan de montare, utilizare şi demontare. Acest plan poate  avea forma unui plan general, completat de planuri de detalii pentru componentele schelei  respective. 

Art.76. Elementele de sprijin ale unei schele trebuie protejate împotriva pericolului de  alunecare, ori prin fixare pe suprafaţa de sprijin, ori prin alt procedeu de egală eficienţă  (calare), iar suprafaţa de sprijin să aiba o capacitate portantă satisfăcătoare. 

Art.77. Stabilitatea schelei trebuie asigurată cu ajutorul unor dispozitive adecvate (frâne),  trebuie prevenită deplasarea neaşteptată a schelelor pe roţi, în timpul lucrului la înălţime. 

Art.78. Dimensiunea, forma şi dispunerea platformelor unei schele trebuie adaptate naturii  lucrării de executat şi corespunzătoare sarcinilor pe care trebuie să le suporte şi să permită 

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

34/268



lucrul şi circulaţia în securitate. Grosimea minimă a platformelor de lucru ale unei schele  trebuie să fie de 6cm. 

Art.79. Platformele schelelor trebuie montate astfel încât componentele lor să nu se deplaseze în cazul utilizării normale. Între componentele platformelor şi mijloacele verticale de protecţie  colectivă împotriva căderilor nu trebuie să existe goluri periculoase. 

Art.80. Atunci când unele părţi ale unei schele nu sunt gata de întrebuinţare (la montare,  demontare sau modificare) aceste părţi vor fi semnalizate prin panouri de avertizare de pericol general şi vor fi delimitate prin obstacole fizice care să împiedice accesul în zona periculoasă. 

Art.81. Acccesul pe platforma de lucru a schelei se va face pe o scară special construită pe  interiorul schelei. 

Art.82. Platforma de lucru a unei schele va fi prevăzută cu balustrăzi şi tablă de bord montată  la suprafaţa platformei care să împiedice căderea de materiale de pe schelă. 

Art.83. Este interzisă depozitarea de materiale pe platforma de lucru a schelei mai mult decât  strictul necesar şi fără a depăşi sarcina maximă a schelei. 

Art.84(1). La utilizarea sculelor portative acţionate electric la lucrările executate de pe schele,  se va lega la pământ schela. 

 (2).Se interzice utilizarea sculelor ectionate electric pe timp de ploaie sau umiditate  ridicata. 

Art.85. Este interzis a se schimba între ele, părţi componente aparţinând mai multor schele.  Părţile componente ale unei schele vor fi depozitate împreună în cazul demontării şi  neutilizării. 

Art.86. La lucrul temporar la înălţime de pe schele se va utiliza obligatoriu echipamentul  individual de producţie adecvat. 

Art.87. Schelele pot fi montate, demontate sau modificate substanţial numai sub  supravegherea unei persoane competente şi de către lucrători care au fost special instruiţi şi  autorizaţi conform operaţiilor prevăzute, referitor la riscurile specifice şi insistându-se în  special asupra : 

a)Înţelegerii planului de montare, demontare sau modificare a schelei; 

b)Securităţii în timpul montării, demontării sau modificării schelei; 

c)Măsurilor de prevenire a riscurilor de cădere a persoanelor sau a obiectelor; 

d)Măsurilor de securitate în cazul schimbării condiţiilor meteorologice care ar putea prejudicia  securitatea schelei; 

e)Condiţiilor referitoare la sarcina admisibilă; 

f)Oricărui alt risc pe care îl pot include operaţiile de montare, demontare şi modificare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

35/268



Art.88. Schela se execută pe bază de solicitare scrisă a şefului de echipă, sau a  conducătorului de lucrare. După terminarea montajului schelei se încheie un proces verbal de  recepţie semnat de executant (montator de schelă autorizat) şi şeful de echipă care a solicitat  montarea schelei. 

Art.89. După montare, în fiecare zi înainte de începerea lucrului, şefii de echipă au obligaţia de a verifica starea schelelor şi platformelor acestora urmărind : îmbinările, contravântuirile,  balustradele şi existenţa indicatoarelor de securitate. 

Art.90.Demontarea schelei se efectuează tot de către personal autorizat şi instruit, în ordine  inversă montării. 

Art.91. După fiecare montare o persoană competentă trebuie să verifice calitatea şi gradul de  uzură a elementelor componente cu luarea măsurilor de curăţire a acestora şi recondiţionarea  celor deteriorate. 

Art.92. La alegerea locului de montare a schelei se va ţine cont de : 

-Planeitatea terenului; 

-Capacitatea de portanţă a terenului; 

-Posibilitatea evacuării apelor superficiale. 

Art.93. În timpul lucrărilor executate de pe schele se va stabili o zonă de siguranţă în jurul  acestora, zonă care va fi împrejmuită şi semnalizată corespunzător. 

Art.94. Aprovizionarea cu materiale a lucrătorilor de pe schele se va face cu o frânghie de  ajutor, iar sculele de mână necesare executării lucrărilor vor fi ţinute în lădiţe sau genţi  speciale. 

Art.95. Dacă o schelă deja montată nu a fost mai mult timp utilizată, înainte de o nouă utilizare va fi verificată din punct de vedere al securităţii lucrătorilor. Verificarea va fi consemnată într un proces verbal. 

3.3. Utilizarea platformelor de lucru FHB – 12.1 

Art.96. Platforma de lucru FHB – 12.1 este universal instalabilă la lucrări temporare la  înălţime, pentru înălţimi de 1,4 m până la 12,7 m în poziţie liberă, neancorată. 

Art.97. Înainte de instalarea platformei de lucru se va delimita suprafaţa de aşezare  corespunzător condiţiilor locale. Zona de închidere se va stabili în funcţie de înălţimea de  cădere. 

Art.98. Beneficiarul de exploatare va trebui ca în conformitate cu locul de instalare a platformei de lucru, în cazul pericolelor recunoscute, să stabilească măsuri speciale care să excludă  orice periculozitate. Pentru aceasta există anumite persoane în drept, ce trebuie solicitate,  având o responsabilitate în domeniul în care se întrevăd pericolele şi care prezintă măsurile  ce trebuie totodată confirmate.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

36/268



Art.99. Platforma de lucru se va deplasa manual în zona dorită a lucrărilor, după care se rabat  suporţii de rezemare (calele) în funcţie de varianta de instalare. 

Art.100. Cu ajutorul manivelei se aduc la nivel şuruburile pivot ca stâlpul să se afle în poziţie  verticală. Controlul are loc pe saşiu cu ajutorul nivelei. După nivelare trebuie ca roţile  platformei să se rotească liber şi farfuriile de rezemare să stea pe pământ compact. 

Art.101. Următoarele obiecte din echipament se vor asigura după cum urmează: 

Panourile de balustradă se vor introduce în tilele din ţeavă începând cu accesul în nacelă şi la  partea inferioară se vor asigura cu agrafe elastice. Balustradele frontale se asigură prin însăşi  varianta de montaj; 

Se agaţă scara de acces cu orificiul de siguranţă de sub partea superiaoră a balustradei să se orienteze spre exterior. 

Art.102. Pentru montajul stâlpului, la deservirea platformei de către o persoană, se pot  transporta în nacelă 6 tronsoane de stâlp. În cazul a două persoane nu se pot transporta  decât 4 tronsoane de stâlp. 

Art.103. La îmbinarea tronsoanelor de stâlp în înălţime, şuruburile bolt se vor introduce în  ţevile de racordare prevăzute dinspre în jos. 

Art.104. Pentru montarea pe înălţime a tronsoanelor de stâlp, nacela nu se va deplasa până la limitatorul de cursă superior. Distanţa nacelei de capătul stâlpului trebuie să fie de minumim  200 mm. 

Art.105. La înălţimea de lucru în zona tavanelor trebuie să garanteze o distanţă de minimum  1950 mm între cantul superior al grătarelor nacelei şi tavan, aşa încât distanţa de siguranţă de la cantul superior al împrejmuirii de protecţie a stalpului la tavan să fie de 100 mm. 

Art.106. Demontarea instalaţiei are loc în ordine inversă. 

Art.107. O mutare a platformei este admisibilă numai în stare neâncărcată cu tronsoanele de  stâlp demontate. 

Art.108. După realizarea montajului, instalaţia va fi autorizată intern de RSTVI şi apoi predată  în exploatare pe bază de proces verbal. 

Art.109. Montarea şi demontarea instalaţiei se face de personal special instruit şi autorizat,  denumit montator de platformă de lucru. 

Art.110. Manevrearea platformei se face de personal special instruit şi autorizat, denumit  manevrant de platformă de lucru. 

Art.111. Pentru deplasarea platformei se vor respecta următoarele condiţii: -Înălţimea maximă a platformei este de 11,1 m ce corespunde la 7 tronsoane de stâlp; -Viteza maximală a vântului să nu depăşească 10 m/s;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

37/268



-Nacela trebuie să se afle în poziţia cea mai de jos, sarcina utilă trebuie eliminată; -Nacela trebuie să fie lipsită de curent electric; 

-Drumul de parcurs trebuie să fie marcat şi să prezinte o astfel de structură încât să nu fie  posibilă înclinarea bruscă a utilajului; 

-Drumul de parcurs trebuie să prezinte, în sensul de mers o pantă de minimum 5 %; -Platforma de lucru va fi deplasată cu ajutorul mâinilor, de către 4 persoane. 

Art.112. Întreţineea şi repararea platformelor de lucru, acţionate prin motor, se face numai cu  personal calificat şi specializat în aceste activităţi. 

Art.113. La platformele de lucru se vor efectua revizii periodice la intervale de timp regulate.  Luând în considerare starea modului de exploatare şi solicitarea de regim de lucru a  platformei, ca şi evaluările de accidente şi avarii, conducătorul firmei va stabili intervalele în  scris. Ca valoare de orientare se consideră 6 luni. 

Art.114. Atelierele de întreţinere şi reparaţii au obligaţia de a elibera documente de verificări şi  atestări. 

Art.115. Lucrătorii care execută lucrări la înălţime din platforma de lucru vor purta obligatoriu  echipamentul individual de protecţie specific lucrului la înălţime. 

Art.116. Este interzis a se depozita materiale în platforma de lucru peste sarcina maximă  admisă a acesteia. 

Art.117. După montarea platformei de lucru, în jurul acesteia, se va stabili o zonă de siguranţă care va fi împrejmuită şi semnalizată confom normelor în vigoare. 

Art.118. Este interzisă utilizarea balustradelor platformei ca şi suport de lucru chiar dacă se  utilizează echipament individual de protecţie adecvat. 

Art.119. Repartizarea materialelor şi persoanelor în platforma de lucru se va face în aşa fel  încât să nu se modifice echilibrul platformei. 

Art.120. Este interzisă depăşirea sarcinii maxime admise a platformei de lucru cu materiale  sau persoane. Sarcina maximă admisă este de 300 kg. 

3.4. Utilizarea nacelelor pentru lucrul temporar la înălţime 

3.4.1. – Nacele suspendate 

Art.121. Nacela suspendată are destinaţia de a asigura accesul la executarea lucrărilor  temporare la înălţime acolo unde nu se pot utiliza alte mijloace de protecţie colectivă: schele,  platforme, podine de lucru, etc. 

Art.122. Nacela suspendată se va confecţiona în baza unui proiect aprobat de conducerea  sucursalei, proiect care să ţină cont de: 

-Breviar de calcul privind sarcina maximă admisă;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

38/268



-Spaţiu de mişcare lejer pentru lucrători; 

-Dispozitive de suspendare; 

-Dispozitive de securitate a lucrătorilor. 

Art.123. Este interzisă suspendarea nacelei în cârligul instalaţiilor de ridicat. 

Art.124. În mod excepţional, echipamentul tehnic care nu este special destinat pentru ridicarea persoanelor (macara, troliu, etc.), poate fi utilizat în acest scop, cu condiţia să fie luate măsuri  adecvate pentrua sigurarea securităţii şi supravegherii permanente: 

-Prezenţa permanentă la postul de comandă a deserventului echipamentului tehnic; -Asigurarea nacelei împotriva balansării; 

-Utilizarea unor dispozitive de prindere a nacelei sigure şi solide; 

-Să se asigure evacuarea rapidă şi în siguranţă a lucrătorilor în cazul apariţiei unor pericole  grave şi iminente; 

-Asigurarea de mijloace de comunicare fiabilă. 

Art.125. Accesul în nacela suspendată va fi asigurat în condiţii de securitate. Art.126. Este interzisă aplecarea peste balustradele de protecţie ale nacelei. Art.127. Este interzisă folosirea balustradelor de protecţie ale nacelei ca şi suport de lucru. 

Art.128. La lucrările executate din nacela suspendată se va utiliza obligatoriu echipamentul  individual de protecţie adecvat: centură de siguranţă complexă cu două cordoane, cască de  protecţie. 

3.4.2. – Nacelă autoridicătoare tip OMME (PRB) 

Art.129. Platforma de fixare a nacelei autoridicătoare se aşează întotdeauna pe suprafaţa tare şi orizontală. Orizontalitatea se verifică cu ajutorul nivelei sferice de pe platformă. 

Art.130. În timpul operării este interzisă supraîncărcarea nacelei peste limita maximă admisă. 

Art.131. Urcarea şi coborârea în / din nacelă se va face numai când platforma este în poziţie  de transport. 

Art.132. În timpul urcării / coborârii nacelei lucrătorii se vor asigura cu centura de siguranţă de  coşul nacelei. 

Art.133. Este interzisă aplecarea peste marginea nacelei. 

Art.134. Lucrările în apropierea liniilor de înaltă tensiune din nacela platformei sunt interzise. Art.135. Este interzisă utilizarea scărilor în coşul nacelei. 

Art.136. Este interzisă folosirea platformei pe post de macara.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

39/268



Art.137. Este interzisă folosirea platformei daca viteza vântului depăşeşte 10 m/s. 

Art.138. Platforma de lucru la înălţime poate fi deservită numai de persoane autorizate de  personalul tehnic ISCIR al Sucursalei. 

Art.139. La locul desfăşurării activităţii trebuie să fie în permanenţă persoane care pot coborâ  platforma în caz de urgenţă. 

Art.140.Din raza de operare a platformei se îndepărtează persoanele a căror prezenţă nu este necesară. 

Art.141. Înainte de începerea lucrului, platforma va fi asigurată cu stabilizatori frontali (calele)  astfel încât roţile să nu atingă solul. 

Art.142. După utilizarea platformei de lucru la înălţime, aceasta va fi aşezată în poziţia de  transport. 

Art.143. Este interzisă operarea platformei de persoane sub 18 ani. 

Art.144. În apropierea liniilor neizolate de joasă tensiune se va păstra o distanţă de minim 1,5  m între platformă şi linii. 

Art.145. Încărcătura maximă permisă a nacelei este de 200 kg. 

Art.146. Deplasarea utilajului de la un loc de muncă la altul este permisă numai după  coborârea coşului sau nacelei şi evacuarea lucrătorilor. 

4. Utilizarea EIP 

Art.147.Este interzisă utilizarea EIP nestandardizate. 

Art.148. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor  metalice ale EIP defecte sau repararea acestora. 

Art.149. Utilizarea EIP trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de  producător şi prevederile acestei instrucţiuni. 

Art.150. Este interzisă utilizarea EIP care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare. 

Art.151. Conducătorii locului de muncă au obligaţia să completeze instrucţiunile de utilizare a  EIP cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă. 

Art.152. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul EIP, locul de ancorare trebuie ales  astfel încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare pe  toată durata lucrului. 

Art.153. Frânghiile de siguranţă denumite şi mijloace de legătură trebuie să aibă o lungime  maximă desfăşurată de 2 m. 

Art.154. În cazul în care configuraţia locului de muncă prezintă o zonă în care pericolul căderii  în gol se poate manifesta prin intrarea lucrătorului în această zonă, este obligatorie purtarea  EIP ca sistem pentru limitarea deplasării.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

40/268



Art.155. În cazul în care nu există puncte de ancorare fixe, se va crea un traseu de ancorare  mobil, din cablu de tracţiune, care trebuie să aibă un traseu continuu, fără întreruperi şi cu  aceeaşi parametri de rezistenţă pe toată lungimea lui şi să asigure acelaşi grad de securitate  faţă de zona de pericol. 

Art.156. În cazul în care configuraţia locului de muncă şi / sau sarcina de muncă nu elimină  pericolul de cădere în gol, EIP trebuie să aibă în sistemul de limitare al deplasării un  absorbitor de energie sau un opritor de cădere. 

Art.157. Pentru lucrul pe suprafeţe înclinate sau foarte înclinate este obligatoriu ca reglarea  EIP să se facă astfel ca în cazul pierderii contactului cu suprafaţa respectivă, lucrătorul să nu  cadă mai mult de 0,5 m. 

Art.158. EIP ca sistem de oprire a căderii de la înălţime trebuie să aibă centura propriu-zisă  prevăzută cu bretele pentru umăr, picioare şi şezut. 

Art.159. Frânghia de siguranţă se prinde fie pe centura propriu-zisă, fie pe bretelele de umăr  de pe spatele lucrătorului şi de la locul de ancorare prin intermediul unui opritor de cădere. 

Art.160. Mecanismul sistemului de oprire a căderii trebuie să acţioneze astfel ca lucrătorul să  nu cadă mai mult de 0,5 m. 

Art.161. Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea căştii de siguranţă. 

Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta  obligatoriu casca de protecţie. 

Art.162. Înainte de utilizare, casca de protecţie se va verifica: 

-Integritatea calotei căştii; 

-Integritatea sistemului de amortizare; 

-Posibilitatea reglării sistemului de amortizare; 

-Existenţa curelelor de prindere; 

Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz. 

Art.163. Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie. În  S.C.Energomontaj S.A. se utilizează numai centuri de siguranţă cu trei puncte de legare.  

Art.164. Centura de siguranţă trebuie folosită: 

-Ca mijloc de sprijin al corpului; 

-Ca mijloc de protecţie împotriva căderii în gol; 

-Ca mijloc de limitare a accesului într-o zonă periculoasă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

41/268



Este interzisă folosirea centurii de siguranţă în alte scopuri decât cele pentru care a fost  proiectată. 

Art.165. Înainte de utilizare, centura de siguranţă şi accesoriile se verifică în mod obligatoriu.  Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care: 

-Prezintă rupturi, destrămări, nituri lipsă sau slabite, catarame defecte, ruginirea pieselor  metalice, rosături, pete, etc.; 

-Au fost solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime); -Au fost scurtate prin coasere (bucle). 

Art.166. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora , trebuie păstrate la loc uscat, fără  umezeală sau temperaturi excesive, conform instrucţiunilor producătorului. 

Art.167. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii mai mult de 1 an  înainte de folosire se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului. 

Art.168. În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de cădere  în gol, trebuie ales EIP în conformitate cu prevederile instrucţiunilor specifice conexe şi  Normativului de acordare şi utilizare a EIP şi EIL al SAEM. 

Art.169. Lucrătorii trebuie instruiţi privind modul de purtare a EIP în condiţiile specifice lucrului  la înălţime. 

VI.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU MANIPULARE,TRANSPORT SI DEPOZITARE MATERIALE 

1.Prevederi generale 

Conţinut 

Art.1.Instrucţiunile interne specifice de securitate şi de sanătate în muncă pentru manipularea, transportul şi depozitarea materialelor cuprind prevederi şi reglementări de securitate şi  sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă specifice acestor activităţi. 

Art.2.Instrucţiunile interne specifice pentru manipularea, transportul şi depozitarea materialelor cuprind măsuri minime de prevenirea accidentării şi imbonăvirii prfesionale, luând în  considerare pericolele specifice acestor activităţi şi cerinţele desfăşurării proceselor de muncă  în condiţii de securitate. 

Scop 

Art.3. Scopul instrucţiunilor interne specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru  manipularea, transpotul şi depozitarea materialelor este eliminarea sau diminuarea factorilor  de risc specifici acestor acivităţi, proprii celor patru componente ale sistemului de muncă  (executant – sarcină de muncă – echipamente de muncă – mediu de muncă).

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

42/268



Domenii de aplicare  

Art.4. Prezentele instrucţiuni specifice la securitate şi sănătate în muncă pentru  manipularea, transportul şi depozitarea materialelor se aplică la toate acivităţile desfăşurate  de lucrătorii SAEM, în toate santierele şi punctele de lucru. 

Art.5. Instrucţiunile interne specifice sunt valabile atât în punctele de lucru proprii ale SAEM,  cât şi în cele ale beneficiarilor cu care SAEM are relaţii contractuale. 

2. Prevederi comune pentru manipularea,transportul si depozitarea materialelor 

Art.6. Pentru executarea lucrărilor manipulare, transport şi depozitarea materialelor, în orice  domeniu de activitate, trebuie să se ţină seama de următoarele trei principii general-valabile şi obligatorii: 

1)Organizarea tehnologică prealabilă a lucrărilor la înălţime prin realizarea tuturor condiţiilor  de asigurare colective, în funcţie de specificul locului de muncă, pentru toată durata de  desfăşurare a lucrărilor; 

2)Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale  locului de muncă, astfel să fie asigurată securitatea executantului; 

3)Obligativitatea instruirii, antrenării şi a utilizării dotărilor colective şi individuale,  corespunzătoare riscurilor de muncă şi a lucrărilor respective. 

2.1. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor la locul de muncă 

Art.7. Încadrarea şi repartizarea lucrătorilor pentru manipularea, transportul şi depozitarea  materialelor se fac pe baza avizului eliberat în urma unui examen medical prin care trebuie  verificate aptitudinile şi capacităţile neuropsihice necesare. 

Art.8. În cazul tehnologiilor şi a unor condiţii de muncă ce se pot schimba pe parcursul  programului de lucru a unei zile de muncă, se vor repartiza numai lucrători selecţionaţi în  condiţiile art.7. şi numai aceia care nu au încălcat anterior disciplina tehnologică şi de  securitatea muncii. 

Art.9. Avizul medical la încadrare se dă numai de către medicul de medicina muncii pe baza  examenelor clinico-funcţionale şi de laborator. 

Art.10. Angajatorul are obligaţia de a preciza locul de muncă la care va fi angajat lucrătorul  pentru avizul medical. Lucrătorii vor fi admişi pentru lucrări de manipulare, transport şi  depozitarea materialelor numai dacă au viza medicală cu menţiunea expresă „Apt” înscrisă în  fişa de aptitudini medicale. 

Art.11. Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor vor fi supuşi examenului medical periodic. Periodicitatea şi examinările clinico-funcţionale vor fi  stabilite de către Ministerul Sănătăţii în funcţie de caracteristicile locului de muncă. 

Art.12. La efectuarea examinărilor medicale la angajare şi periodice se vor respecta  prevederile Procedurilor SEAM nr.6 şi nr.7.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

43/268



2.2 Instruirea lucrărilor 

Art.13. Instrunctajul de securitatea muncii se va face pe faze în conformitate cu prevederile:  Legii 319/ 2006 a securităţii în muncă; H.G. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a  Legii 319/2006; Instrucţiunile interne de securitate şi sănătate în muncă la SAEM. 

2.3 Dotarea cu EIP 

Art.14. Toţi lucrătorii care lucrează la manipularea, transportul şi depozitarea materialelor,  indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protecţie, specific  eliminării pericolului. 

Art.15. Componenţa echipamentului individual de protecţie, sortimentele de echipament se  vor stabili în funcţie de specificul activităţii, complexitatea tehnologiei, specificul condiţiilor de  muncă şi sunt reglementate de Procedurile SAEM nr.872003 – Normativ de acordare a EIP. 

Art.16. Lucrătorii sunt obligaţi să folosească echipamentul individual de protecţie în timpul  lucrului precum şi la accesul de la locul de muncă şi să-l păstreze în condiţii bune de utilizare. 

Art.17. Este interzisă utilizarea echipamentelor de protecţie care nu respectă prevederile  standardelor în vigoare. 

2.4. Acordarea alimentaţiei de protecţie 

Art.18. Acordarea alimentaţiei de protecţie, categoriile de persoane care beneficiează de  aceasta şi condiţiile în care se acordă sunt reglementate la Procedura SAEM nr.9/2004. 

2.5. Acordare materialelor igienico-sanitare  

Art.19. Categoriile de materiale igienico-sanitare, cantităţile şi periodicitatea acordării  acestora sunt reglementate de Procedura SAEM nr.9/2004. 

3. Manipularea, transportul şi depozitarea materialelor în condiţiile lucrului la înălţime 

Art.20. Pentru efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor,  echipamentelor de muncă, sculelor, etc., în condiţiile lucrului la înălţime, trebuie numit un  conducător al locului de muncă, care conduce operaţiile,stabileşte măsurile de  securitatenecesare şi supraveghează permanent desfăşurarea acestora. 

Art.21. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se produc  modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă  lucrătorilor un nou instrunctaj de lucru şi de securitatea muncii, corespunzător noilor condiţii. 

Art.22. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la locul de manipulare a materialelor. 

Art.23. Grinzile şi planele înclinate, precum si podeţele utilizate la manipularea materialelor  trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

44/268



Art.24. La efectuarea operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare a materialelor în  condiţiile lucrului la înălţime se va evita blocarea căilor de acces şi de circulaţie pentru a nu  pune în pericol securitatea şi sănătatea lucrătorilor. 

Art.25. Este interzisă supraîncălzirea mijloacelor de securitate colectivă pentru lucrul la  înălţime ( schele, platforme, nacele, podeţe, etc.) pentru a nu se crea pericolul ruperii sau  prăbuşirii acestora, precum şi pentru a împiedica, din cauza aglomerării cu materiale,  activitatea lucrătorilor.  

Art.26. Globurile prin care se face manipularea şi transportul materialelor şi echipamentelor  la înălţime,vor fi prevăzute cu balustrade şi semnalizate conform HGR 971/2006. 

Art.27. Materialele mărunte şi recipientele butelie vor fi transportate, manipulate şi  depozitate, în condiţiile lucrului la înălţime, în lăzi, containere special destinate acestui scop. 

Art.28. Sculele de mână necesare desfăşurării activităţii lucrărilor vor fi transportate şi  manipulate în genţi sau lădiţe speciale pentru a preîntâmpina căderea lor de la înălţime,  creînd pericolul accidentării altor lucrători. 

Art.29. La manipularea şi transportul materialelor la înălţime cu ajutorul instalaţiilor de ridicat  (macarale, trolii etc.) se vor lua măsurile necesare ca acestea să nu cadă din balot, să nu  alunece, sau să se rostogolească. 

4. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor 

Art.30. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se  înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi  lucrători, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei  mese care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică  riscuri de accidentare sau îmbolnăvire profesională. 

Art.31. Angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească  mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi transportul  prin puratrea maselor de către lucrători. 

Art.32. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a  maselor, angajatorul trebuie să organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea şi  transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire  profesională. 

Art.33. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, angajatorul  va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă  şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi: 

a) Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în  ce priveşte: 

 - caracteristicile mesei; 

 - efortul fizic depus;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

45/268



 - caracteristicile mediului de muncă; 

 - caracteristicile activităţii. 

b) Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau  reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luînd în considerare: 

 1) Caracteristicile masei cum sunt: 

 - greutatea şi dimensiunile; 

 - dificultatea de apucare; 

 - instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului; 

 - plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de  trunchi sau flexie a trunchiului; 

 - susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri. 

 2) Efortul fizic: 

 - prea mare; 

 - care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului;  - care antrenează o mişcare bruscă a masei; 

 - care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă.  3) Caracteristicile mediului de mincă: 

 - inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea  activităţii; 

 - pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi;  - imposibilitatea ridicării manulale la înălţime, în siguranţă;  - manipularea maselor la mai multe niveluri; 

 - instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale;  - condiţii climatice necorespunzătoare. 

 4) Cerinţele activităţii: 

 - efortul fizic şi prelungit; 

 - insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;  - distanţele mari pentru transportat sarcini;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

46/268



 - ritm impus de un proces de muncă care nu poate fi schimbat de lucrător. 

Art.34. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor  repartiva numai lucrători care corespund din punct de vedere fizic. 

Art.35. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuareaunor  controale medicale periodice. 

Art.36. Angajatorul va urmări ca lucrătorii care execută lucrări de manipulare şi transportprin  purtare a maselor să primească o înstruire adecvatăşi informaţii privind manipularea şi  transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt  corect executate. 

Art.37. 1) Lucrătorii vor fi informaţi asupra măsurilor legate de angajator pentru asigurarea  securităţii la manipularea şi transportul prin purtare. 

 2) Angajatorul va urmări modul în care lucrătorii respectă indicaţiile tehnice de lucru  privind manipularea şi transportul prin purtare. 

 3) Angajatorul, pentru fiecare caz în parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat şi  centrul de greutate în cazul unui ambalaj excentric. 

Art.38. Angajatorul va consulta lucrătorii sau reprezentanţii acestora şi le va permite să ia  parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea şi transportul manual al maselor  care ar putea afecta sănătatea şi securitatea în muncă. 

Art.39. Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propuneri şi să ceară  angajatorului să ia măsuri pentru eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folosiţi la manipulare şi  transportul prin purtare a maselor. 

Art.40. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi impingere manuală a  maselor (in kg) sunt stipulate în tabelul de mai jos :

Tip de 

manipulare

Frecventa operatiilor

Barbati 

Femei

Varsta(ani 

Varsta(ani)

16 - 19 

19 - 45 

peste 45 

16 - 19 

19 - 45 

peste 45

Ridicare 

rar 

35 

55 

50 

13 

15 

13

frecvent 

25 

30 

25 

10 

9

foarte 

frecvent

20 

25 

20 

8

Purtare 

rar 

30 

50 

40 

13 

15 

13

frecvent 

20 

30 

25 

10 

9

foarte 

frecvent

15 

20 

15 

10 

8

Tragere 

rar 

15 

10



 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

47/268



 

frecvent 

10 

7

Impingere 

rar 

16 

11

frecvent 

11 

7,5



Art.41. În timpul manipulării manuale a maselor, lucrătorul sau lucrătorii trebuie să aibă  vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a meselor care impiedică vizibilitatea. 

Art.42. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de lucrători care vor efectua  manipularea ţi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea  de către un singur lucrător a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera  dezechilibrări. 

Art.43. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere  corespunzătoare. 

Art.44. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor  care sunt instabile între ele. 

Art.45. Obiectele ambalate în cutii, lăzi, etc. trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se  interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în lăzi, cutii, etc. 

Art.46. Traseul pe care îl parcurge lucrătorul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să  fie cu obstacole, instabil sau alunecos. 

Art.47. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe  tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu  palmare. 

Art.48. Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe  orizontală sau pe verticală pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri  suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională. 

Art.49. Planurile înclinate utilizate de lucători pentru manipularea şi transportul manual al  maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie. 

Art.50. În cazul în care condiţiile climaterice (vânt, ceaţă, căldură excesivă) nu permit  manipulare şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul locului de  muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminare sau micşorerea riscului de  accidentare sau îmbolnăvire profesională. 

Art.51. Se interzice creşterea numărului de ridicări sau de coborâri pe unitate de timp dacă  nu se respectă articolul 38. 

Art.52. Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor  dacă nu au echipament individual de protecţie şi/sau de lucru corespunzător şi în bună stare. 

5. Transportul cu mijloace nemecanizate

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

48/268



Art.53. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operaţiile de încălcare,  descăracre şi transport (tărgi, cărucioare, etc.) se va face în funcţie de felul şi greutatea  materialului care se manipulează, de natura terenului precum şi de modul de dotare al  angajatorului. 

Art.54. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese încât să reziste condiţiilor de  exploatare şi se vor utiliza numai pentru executarea operaţiilor pentru care au fost destinate. 

Art.55. Înainte de a se trece la încălcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va  controla starea lui, insistându-se asupra platformei pe care se aşează sarcina. 

Art.56. Înainte de încărcare se vor examina ambalajele materialelor de către conducătorul  formaţiei de lucru. Pentru evitarea rănirilor la mâini, cuiele ieşite şi capetele parimelor trebuie  să fie îndoite. Nu se vor încălca materiale ale căror ambalaje sunt deterioarate. 

Art.57. Înainte de a începe operaţiile de încărcare sau descărcare a vehiculelor la rampă,  între acestea şi vehicul se va aşeza un podeţ de trecere pentru preluarea denivelărilor  existente. Podeţele orizontale sau înclinate, destinate circulaţiei şi operaţiilor de transport  manual, vor fi rezistente, astfel încât să nu se arcuiască vizibil sub greutatea sarcinii. Ele pot fi sprijinite şi dedesupt. Ele nu vor fi alunecoase şi vor şi fi prevăzute cu dispozitive de prindere  şi fixare sigure, pentru evitarea deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi  maxim 20%, iar lăţimea de maximum 1 ml (pentru circulaţia într-un singur sens). Podeţele  orizontale sau înclinate, situate la înălţimi mai mari, vor fi prevăzute cu parapeţi de protecţie. 

Art.58. În cazul în care operaţiile de încărcare/descărcare se execută manual, fără mijloace  ajutătoare (roabe, cărucioare,etc.), podeţe înclinate vor fi prevăzute cu şipci (nervuri)  transversale, fixate la o distanţă de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să  împiedice alunecarea lucrătorilor. 

Art.59. Locurile destinate permanent pentru operaţiile de încărcare, descărcare şi depozitare, precum şi căile de acces la aceste locuri vor fi nivelate şi amenajate pentru scurgerea apelor.  Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curăţate de zăpadă şi menţinute în dotare  nealunecoasă. În cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform  reglementărilor în vigoare. 

Art.60. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare dintr-un mijloc de transport  nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasării necontrolate, prin frânare cu mecanismul  de frânare propriu pe teren orizontal şi prin frânare cu mecanismul propriu de frânare şi cu  saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea vehiculelor în timpul efectuării  operaţiilor de încărcare/descărcare. 

Art.61. Distanţa minimă liberă dintre dpuă mijloace de transport nemecanizate alăturate, ce  se încarcă/descarcă simultan, va fi stabilită de la caz la caz de către conducătorul lucrării, în  funcţie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de condiţiile  terenului etc. încăt să fie exclusă posibilitatea de accidentare.  

Art.62. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat trebuie scrisă capacitatea de  transport a acestuia.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

49/268



Art.63. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezintă defecţiuni. 

Art.64. Se interzice utilizarea cărucioarelor cu trei sau patru roţi care au sistemul de  autofrânare defect. 

6. Încărcarea/descărcarea în/din mijloace de transport auto 

Art.65. Locurile destinate pentru operaţiile de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport trebuie prevăzute cu cai de acces amenajate corespunzător şi spaţii de înoarcere cu o rază de curbură care să permită o manevrare nepericuloasă. Pe timp de iarnă, căile de acces trebuie  curăţate de zăpadă şi gheaţă şi presărate cu nisip, zgură, etc. Pe timp de noapte aceste locuri trebuie să fie bine luminate. 

Art.66. Operaţiile de încărcare/descărcare trebuie executate numai sub supravegherea  permantă a conducătorului formaţiei de lucru, instruit special în acest scop, care va stabili  procedeul de lucru nepericulos. În lipsa conducătorului, operaţia va fi condusă de ajutorul  acestuia. 

 Dacă formaţia de lucru se împarte în două sau trei echipe, fiecare dintre ele trebuie  condusă de un responsabil numit dintre lucrătorii cu experienţă. 

Art.67. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare, conducătorul formaţiei va  întocmi un plan de lucru şi de repartizare a sarcinilor pe lucrători, arătându-i fiecăruia locul şi  obligaţiile ce-i revin, verificând totodată funcţionarea corectă a utilajelor, dispozitivelor şi  sculelor ce se vor utiliza. 

 În cazul executării unor operaţiuni deosebite, explicaţiile asupra modului de lucru,  trebuie însoţite de demonstrarea practică a metodelor ce urmează a fi aplicate. 

 Lucrările trebuie începute numai după ce conducătorul formaţiei de lucru s-a convins că toţi lucrătorii au înţeles şi şi-au însuşit obligaţiile ce le revin. 

Art.68. Dacă în timpul lucrului apar modificări privind condiţiile de manipulare, conducătorul  formaţiei de lucru trebuie să instruiască personalul din formaţie asupra noilor condiţii de lucru. 

Art.69. Înainte de a trece la încărcarea unui mijloc de transport, conducătorul formaţiei de  lucru (ajutorul acestuia) trebuie să controleze starea mijlocului de transport, insistând asupra  platformei pe care se aşează sarcina obloanelor, încuietoarelor şi siguranţelor. Mijloacele de  transport necorespunzătoare nu trebuie admise la încărcare. 

Art.70. Înainte de începerea operaţiilor de încărcare/descărcare a unui mijloc de transport,  acesta trebuie asigurat contra deplasării necomandate prin cuplarea sistemului de frânare pe  teren orizontal şi , în plus, cu saboţi de oprire pe teren în pantă. Se interzice deplasarea  mijlocului de transport în timpul efectuării operaţiilor de încărcare/descărcare. 

Art.71. Materialele încărcate în mijlocul de transport trebuie să fie uniform repartizate pe  platforma acestuia şi asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii în timpul  transportului. Aşezarea materialelor va fi făcută în aşa fel încât conducătorul mijlocului de  transport să aibă asigurată o bună vizibilitate.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

50/268



Art.72. Materialele ambalate, care depăşesc înălţimea obloanelor trebuie să fie ancorate sau  legate bine cu frânghii, lanţuri ş.a. pentru a nu cădea din autovehicul în timpul mersului. 

 Legarea încărcăturii care prezintă muchii tăioase se va face astfel încât în timpul  transportului să nu se producă deteriorarea sau desfacerea legăturilor. 

Art.73. Materialele în vrac nu trebuie să depăşească înălţimea obloanelor autovehiculului şi  nici capacitatea acestuia de încărcare. În cazul în care încărcătura are o greutate specifică  mică, nedepăşind capacitatea de încărcare admisă, se pot utiliza înălţătoare de obloane. 

Art.74. Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a preveni împrăştierea lor în timpul transportului. 

Art.75. Înainte de începerea dezlegării încărcăturii, conducătorul mijlocului de transport  trebuie să se convingă personal că nu se află persoane în zona potenţial periculoasă. 

Art.76. Este interzisă folosirea mijlocului de transport care produce rateuri la operaţia de  încărcare/descărcare a materialelor inflamabile. Când este cazul, mijlocul de transport trebuie  oprit imediat şi împins la o distanţă mai mare de 50 m pentru a se evita pericolul de incendiu.  Persoanele aflate în apropiere au obligaţia de a da ajutor pentru îndepărtarea mijlocului de  transport. 

6.1. Încărcarea/descărcarea manuală 

Art.77. Podeţele înclinate folosite la încărcarea/descărcarea manuală trebuie să fie prevăzute cu şipci transversale fixate la distanţa de 300-400 mm între ele sau cu alte mijloace care să  împiedice alunecarea lucrătorilor. 

Art.78. În cazul când accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampă,  lucrătorii trebuie să folosească scări de acces special confecţionate, cu cîrlige de fixare pe  partea superioară şi cu armături ascuţite pe partea inferioară în vederea asigurării stabilităţii  acestora. 

Art.79. Rampele de încărcare/descărcare trebuie prevăzute la cota de nivel corespunzătoare  platformei mijloacelor de transport. În cazul în care această condiţie nu poate fi respectată,  trebuie utilizate podeţe de trecere. 

Art.80. În cazul în care între rampă şi mijlocul de transport rămâne un spaţiu liber, de  asemenea, trebuie folosite podeţe. Podeţele înclinate sau orizontale trebuie să fie rezistente,  nealunecoase şi prevăzute cu dispozitive de prindere şi de fixare sigure, pentru evitarea  deplasării lor în timpul lucrului. Panta podeţelor înclinate va fi de maximum 20%, iar lăţimea de minimum 1 ml. Podeţele orizontale sau înclinate situate la înălţimi mai mari de 0,5 ml faţă de  de sol trebuie prevăzute cu balustrade înalte de 1 ml. Grosimea de rezistenţă a podeţelor  trebuie calculată în funcţie de deschiderea sa şi de marginea greutăţii care se transportă. 

Art.81. Pentru operaţiile de încărcare/descărcare prin rostogolire sau alunecare a  materialelor din mijloacele de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate şi calculate  corespunzător greutăţii materialelor respective. Se vor lua măsuri de frânare a deplasării  obiectelor manipulate (trolii, frânghii, etc.).

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

51/268



Art.82. La descărcarea pe plan înclinat, se interzice întreruperea lucrului până când  materialele nu sunt complet descărcate şi aşezate la locul de depozitare. Este interzis a se sta în faţa materialelor manipulate pe plan înclinat.  

Art.83. La deschiderea obloanelor mijlocului de transport, echipa de lucru trebuie să stea  lateral la capetele obloanelor, la distanţă, pentru a nu fi atinşi de oblon sau de material în  cazul unei căderi accidentale. Lucrătorii desemnaţi pentru deschiderea obloanelor trebuie să  stea lateral faţă de acestea, fiind instruiţi asupra pericolelor ce pot apărea. 

Art.84. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate în forme geometrice regulate  trebuie încărcate în mijloacele de transport în stive, cu rânduri întreţesute asigurându-se o  bună stabilitate. Pentru situaţia în care se depăşeşte înălţimea obloanelor, trebuie asigurată  stabilitatea materialelor. 

Art.85. Aşezarea damigenelor cu coş în vehicule trebuie să se facă pe un singur nivel. Este  interzisă aşezarea pe niveluri suprapuse. 

Art.86. La încărcarea şi descărcarea mijloacelor de transport, lucrătorii trebuie astfel aşezaţi  încât să nu se lovească între ei, cu uneltele de sau cu materialul care se manipulează. 

6.2. Încărcarea/descărcarea mecanizată 

Art.87. Încărcarea sau descărcarea pieselor şi a materialelor grele, voluminoase sau greu de  manipulat, în sau din mijloacele de transport la locurile de depozitare neprevăzute cu rampe,  trebuie să se facă cu mijloace de ridicat mecanizate. 

Art.88. În timpul operaţiilor de încărcarea sau descărcare cu ajutorul mijloacelor mecanizate  se interzice prezenţa lucrătorilor în raza de acţiune a acestor utilaje. Lucrătorii trebuie să  dirijeze sarcina de pe sol, cu ajutorul levierelor, cablurilor sau frânghiilor, până la aşezarea  acesteia în poziţia definitivă şi stabilă. 

Art.89. La încărcarea/descărcarea mecanizată a mijloacelor de transport auto vor fi  respectate următoarele reguli: 

-autovehiculele goale trebuie să aştepte rândul în afara razei de acţiune a instalaţiei de  încărcare, autovehiculul putând fi adus la încărcare, numai după ce a primit semnalul dat de  conducătorul utilajului de încărcare sau conducătorul formaţiei de lucru; 

-înainte de începerea operaţiei de încărcare/descărcare autovehiculele trebuie asigurate  contra deplasării prin sistemul de frânare de ajutor; 

-este interzisă staţionarea conducătorului autovehiculului sau a altor persoane în cabină, pe  platformă sau în zona de acţionare a utilajelor de încărcare/descărcare. 

Art.90. La ridicarea materialelor cu ajutorul diverselor mijloace de ridicat trebuie utilizate  numai acelea cu o sarcină de ridicare cel puţin egală sau superioară sarcinilor de ridicat. 

Art.91. Toate organele de legare utilizate la încărcarea sau descărcareamijloacelor de  transport trebuie să fie prevăzute cu sisteme de marcare sigure şi nedeteriorabile pe care se 

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

52/268



va scrie în mod vizibil sarcina maximă admisă. Se vor folosi numai organe de legare dintr-o  bucată, neînădite. 

Art.92. Verificarea şi scoaterea de legare se face obligatoriu la fiecare schimb în conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR. 

Art.93. Încărcarea cu ajutorul troliilor şi macaralelor montate pe vehicule trebuie să se facă  numai de către conducătorul mijlocului de transport autorizat pentru operaţii de acest fel.  

7. Încărcarea, descărcarea, depozitarea, stivuirea materialelor în bucăţi 

Art.94. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de  accidentare, incendii şi explozii. 

Art.95. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în aşa fel încât să nu fie posibilă căderea  lor. 

Art.96. Pe rafturi şi stelaje unde sunt depozitate materialele trebuie scris la loc vizibil sarcina  maximă admisă, care nu trebuie depăşită. 

Art.97. La stivuirea materialelor în îcăperi, greutatea stivelor nu va depăşi sarcina maximă  admisă a planseului şi/sau pardoselii. 

Art.98. Angajatorul va stabili locul de stivuire pentru fiecare material în bucăţi care se  depozitaeză. 

Art.99. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi construite din  materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni. 

Art.100. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă. 

Art.101. În cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu  forme geometrice regulate, când suprevegherea se face direct pe ambalaje, pereţii  ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu  prezinte deformări sau deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinată de rezistenţa  mecanică a ambalajelor, stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie. 

Art.102. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare  folosire, pentru stabilirea oportunităţii folosirii în contiunuare a acestora în condiţii de  siguranţă.  

Art.103. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât să se evite prăbuşirea stivei. 

Art.104. Când încărcarea, descărcarea sau transportul materialelor se efectuează de doi sau  mai mulţi lucrători efortul repartizat pe o persoană nu trebuie să depăşească limitele admise  stabilite în prezentele instrucţiuni. Totodată, se va asigura ca obiectele respective, să se poată prinde bine cu unelte de apucare sau cu mîinile. 

Art.105. În cazul în care este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare,  concomitent de către mai mulţi lucrători, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda  conducătorului operaţiei.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

53/268



Art.106. Încărcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate  împotriva răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului  de transport să poată supraveghea drumul parcurs. 

Art.107. Încărcătura stivuită nu va depăşi capacitatea maximă de transport nemecanizat, iar  în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului.  

Art.108. La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, lucrătorii trebuie astfel aşezaţi încât să nu  se lovească între ei cu unelte de lucru sau cu materialul care se manipulează. 

Atr.109. Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la  încărcare/descărcare trebuie să fie cel puţin 3 m. 

Art.110. Locurile periculoase, precum şi locurile unde pot avea loc degajări dăunătoare  sănătăţii lucrătorilor, vor fi semnalizate prin plăci indicatoare de securitate. 

Art.111. Se interzice accesul la locul de descărcare/încărcare manulaă a persoanelor care nu  au nicio atribuţie la aceste operaţii. 

8. Încărcarea, descărcarea, depozitarea materialelor în vrac 

Art.112. Pentru a evita împrăştierea materialelor în vrac, depozitarea lor se va face în boxe,  buncăre, silozuri, etc. În cazul în care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aşeza în  grămezi, având forma unui trunchi de piramidă cu înclinarea feţelor laterale după unghiul  talazului natural al materialului respectiv. 

Art.113. Descărcarea materialelor în vrac trebuie făcută începând de la partea superioară a  grămezii. Este interzisă descărcarea acestor materiale prin săpare la baza grămezilor. 

Art.114. La manipularea în vrac a materialelor pulverulente, când acestea se aruncă cu  lopata, se va evita staţionarea oamenilor în zona de propagare a prafului sau executarea de  alte lucrări în apropierea locului respectiv; lucrătorii care execută lucrarea vor purta măşti de  protecţie corespunzătoare. 

Art.115. La manipularea materialelor pulverulente în vrac, lucrătorii se vor aşeza în aşa fel  încât deplasarea materialelor să se facă în direcţia vântului (vântul în spate). 

Art.116. În vederea micşorării producerii prafului la manipularea materialelor caustice în vrac,  se vor folosi roabe, tărgi, jgheaburi, etc. 

Art.117. Se interzice manipularea în vrac a produselor toxice. 

9. Încărcarea, descărcarea, depozitarea materialelor lungi sau voluminoase 

Art.118. În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a  materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii  se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor  depăşi nivelul platformelor mijlocului de transport.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

54/268



Art.119. Se interzice staţionarea lucrătorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum  şi oprirea cu picioarele a materialelor, cu ranga sau cu alte scule. Lucrătorii trebuie să  staţioneze lateral în timpul descărcării. 

Art.120. 1) Se interzice coborârea în acelaşi timp a mai multor obiecte pe planul înclinat;  fiecare obiect se va coborî numai dacă cel precedent a fost luat de pe planul înclinat şi numai  la semnalul dat de către conducătorul formaţiei de lucru. 

 2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puţin două persoane, prin utilizarea unor funii, lucrătorii stând la partea superioară. Se va  manipula câte un singur colet sau obiect. 

Art.121. Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri, toţi lucrătorii se aşează pe  aceeaşi parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor de pe umeri nu se va face  prin aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului  formaţiei de lucru. Mersul celor ce transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă  comandată. 

Art.122. Se interzice descăracrea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă. 

Art.123. În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea/descărcarea şi  deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de către o formaţie de lucru cu experienţă şi cu respectarea următoarelor măsuri: 

-terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele  străine ce împiedică deplasarea; 

-în cazul când rezistenţa terenului este slabă sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va  face pe dulapi sau pe grinzi; 

-în cazul deplasării materialelor pe role, lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea  piesei însă nu mai mult de 300 mm; 

-se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea acestora se va  face numai după ce rolele se vor elibera complet de încărcătură; 

-în timpul deplasării materialelor pe teren orizontal acestea vor fi împinse numai din partea  opusă sensului de deplasare (spate) folosind răngi; în cazul când este necesar ca piesa să fie  trasă din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar lucrătorii nu vor sta în zona periculoasă creată de cablu (1,5 ori lungimea cablului); de asemenea, ei vor păstra o distanţă  suficientă faţă de piesă pentru a nu fi surprinşi, în cazul unei deplasări sau căderi accidentale  a acesteia. 

10. Manipularea şi depozitarea recipientelor – butelie cu gaze tehnice

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

55/268



Art.124. Încărcarea recipientelor-butelie în vehicule se va face astfel încât robinetele lor să se  găsească în aceeaşi parte (de preferinţă pe partea dreaptă). Recipientele vor fi stivuite în cel  mult 4 rânduri şi nu vor depăşi înălţimea obloanelor. 

Art.125. Se interzice transportul recipientelor-butelie în autobasculante, în autovehicule  necorespunzătoare, precum şi în autovehicule cu remorci basculante. 

Art.126. Se interzice încărcarea şi transportarea recipientelor-butelie de oxigen împreună cu  materiale combustibile, explozibile, substanţe grase sau care sunt incompatibile cu oxigenul. 

Art.127. În timpul transportului şi manipulării recipientelor-butelie, trebuie să se ia măsuri  împotriva căderii, lovirii sau murdăririi acestora. 

Art.128. Vehiculele care transportă recipiente-butelie încărcate nu trebuie să staţioneze fără  supraveghere. Conducătorii autovehiculelor în care se transportă recipiente-butelie cu oxigen  sau azot trebuie să fie instruiţi asupra proprietăţilor şi pericolelor pe care le prezintă oxigenul şi azotul. 

Art.129. Transportul persoanelor în autovehicule încărcate cu recipiente-butelie de oxigen  sau azot este permis numai în cabina conducătorului. 

Art.130. Se interzice descărcarea recipientelor-butelie din vehicule prin căderea lor pe un pat  elastic (pneuri). 

Art.131. Se interzice aruncarea, târârea sau rostogolirea orizontală a recipientelor-butelie,  chiar şi pe distanţe scurte. 

Art.132. Operaţiunile de încărcare şi descărcare trebuie efectuate cu deosebită atenţie,  luându-se măsurile necesare pentru prevenirea rostogolirii recipientelor şi evitându-se  ciocnirile între ele sau cu alte corpuri. 

Art.133. Se permite deplasarea recipientelor-butelie pe distanţe scurte (cel puţin 5 m) de către lucrători experimentaţi printr-o aplecare uşoară şi rostogolire a lor în această poziţie. 

Art.134. Pe distanţe scurte (între locul de depozitare şi locul de utilizare) transportul  recipientelor-butelie se face pe cărucioare special construite în acest scop. 

Art.135. Transportarea recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat se permite numai  dacă sunt bine fixate în containere care permit o prindere sigură de cârligul macaralei.  

Art.136. Se interzice transportul recipientelor-butelie cu ajutorul instalaţiilor de ridicat cu  electromagnet de prindere. 

Art.137. Recipientele-butelie pline sau goale vor fi depozitate cu capacul la racordul  robinetului şi capacul de protecţie înşurubate. 

Art.138. Recipientele-butelie vor fi depozitate în poziţie verticală şi asigurate împotriva  răsturnării. 

Art.139. Este interzisă depozitarea recipientelor în locuri sau în mediu cu acţiune corozivă  asupra materialului din care este construit recipientul.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

56/268



Art.140. Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie în spaţii liber accesibile, pe scări,  culoare, ganguri sau camere cu circulaţie de persoane. 

Art.141. Este interzisă depozitarea recipientelor-butelie de oxigen pline sau goale împreună  cu materiale sau fluide inflamabile sau incompatibile cu oxigenul. 

Art.142. Se interzice depozitarea recipientelor pline împreună cu cele goale. 

Art.143. În timpul depozitării se vor feri recipientele-butelie de intemperii precum şi de  încălzirea excesivă (peste 40 grade). 

Art.144. Recipientele-butelie încărcate, aflate în încăperi trebuie să fie la cel puţin 1 m  distanţă de radiatoare de încălzire sau alte aparate încălzitoare şi la o distanţă de cel puţin 10  m faţă de sursa de căldură cu foc deschis sau sobe. 

Art.145. Personalul care transportă, manipuleză, depozitează şi utilizează recipiente-butelie  trebuie să fie instruit pentru aceste operaţii şi trebuie să aibă mâinile şi hainele curate (lipsite  de grăsimi). 

Art.146. Depozitarea recipientelor-butelie pline sau goale se va face în încăperi sau cu aer  liber (construcţie semideschisă de tip şopron îngrădit, executat din materiale incombustibile,  care protejează recipientele-butelie împotriva razelor solare, intemperiilor şi intervenţiei  persoanelor străine). 

Art.147. Depozitele trebuie să se găsească la parter, în construcţii independente neetajate şi  să fie construite din materiale necombustibile. În cazul depozitării recipientelor-butelie în  încăperi, uşile trebuie să se deschidă în afară, iar geamurile să fie mate sau vopsite în alb. 

Art.148. Pardoselile din depozite trebuie să fie plane, nealunecoase şi construite din material  care să excludă posibilitatea producerii de scântei în caz de lovire. 

11. Manipularea, transportul şi depozitarea vopselelor şi materialelor auxiliare 

Art.149. Produsele de vopsire se vor depozita în spaţii distincte, închise, special amenajate şi  marcate corespunzător, în funcţie de natura materialelor. 

Art.150. La amenajarea spaţiilor de depozitare a produselor toxice, inflamabile sau  explozibile, pe lângă revederile prezentelor instrucţiuni se vor aplica şi prevederile altor  reglementări legale în vigoare referitoare la aceste substanţe (legi, hotărâri de guvern, ordine,  norme PSI). 

Art.151. Depozitarea produselor de vopsire se va face în spaţii uscate, aerisite, asigurate,  ferite de acţiunea intemperiilor şi radiaţiilor solare, de surse de foc deschis sau de alte surse  de încălzire, temperatura cuprinsă între 5 şi 25 grade Celsius. 

Art.152. Clasa de inflamabilitate pentru fiecare produs, va fi consemnată în specificaţia  tehnică aferentă produsului.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

57/268



 Depozitarea lichidelor combustibile din clasele I şi II se poate face în aceeaşi clădire cu lichidele combustibile din clasele III şi IV, cu condiţia ca spaţiile pentru lichidele din clasele I şi II să fie separate prin pereţi antifoc de cele pentru lichidele din clasele III şi IV. 

Art.153. Uşile spaţiilor de depozitare vor fi inscripţionate cu indicatoare de avertizare aspura  pericolelor existente, conform standardelor în vigoare şi vor fi ţinute sub cheie de către un  gestionar. Uşile se vor deschide spre exterior. 

Art.154. În spaţiile de depozitare se interzic fumatul, intrarea cu flacăra deschisă, precum şi  accesul persoanelor străine. 

Art.155. Depozitarea produselor se va face în recipiente perfect etanşe, a căror integritate  iniţială va fi verificată şi menţinută prin manipulări atente, fără şocuri mecanice. 

Art.156. Produsele ambalate vor fi depozitate ordonat, pe loturi şi vor fi prevăzute cu etichete  referitore la conţinutul şi denumirea chimică uzuală a produsului, data fabricării şi indicatoare  de avertizare asupra pericolului pe care îl prezintă. 

Art.157. În spaţiile de depozitare se va menţine curăţenia, prin îndepărtarea imediată a  oricăror scurgeri accidentale de produs, acestea prezentând în mai multe cazuri pericol de  autoaprindere prin oxidare. 

Art.158. În timpul depozitării se vor respecta indicaţiile privind incompatibilitatea diverselor  categorii de produse, conform specificaţiei tehnice şi etichetării, fiind depozitarea în aceeaşi  încăpere a produselor incompatibile. 

Art.159. În spaţiile de depozitare se va asigura o circulaţie adecvată a aerului, prin ventilare  naturală organizată sau mecanică, în funcţie de caracteristicile substanţelor depozitate şi  conform specificaţiilor producătorului, pentru a fi menţinută permanent o atmosferă fără noxe  sau amestecuri explozive de vapori. 

Art.160. Spaţiile de depozitare vor fi dotate cu substanţe neutralizante pentru cazurile de  scurgeri accidentale şi cu mijloace adecvate de stins incendii, în funţie de natura produselor  stocate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs privind stingerea  incendiilor. 

Art.161. Dezgheţarea arăturilor, ventilelor, conductelor, pompelor etc. aferente depozitelor se  va face numai cu apă caldă, aburi, etc. fiind interzisă folosirea în acest scop a focului deschis. 

Art.162. Demontările, înlocuirile, reparaţiile şi alte operaţii similare la pompe, robinete,  conducte, rezervoare etc. din dotarea depozitelor, care impun folosirea focului deschis se vor  efectua numai după obţinerea permisului de „lucru de foc”, oprirea şi curăţarea de produsele  inflamabile a instalaţiei respective şi asigurarea tuturor măsurilor ce se impun pentru  prevenirea incendiilor sau exploziilor. 

Art.163. Vopselele şi diluanţii vor fi depozitate în ambalaje metalice prevăzute cu capcane  care se închid etanş şi dotate cu mânere. 

Art.164. După golire, ambalaje ce au continuat materiale de vopsire vor fi depozitate în locuri  special destinate în acest scop.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

58/268



Art.165. Transportul substanţelor toxice, cuastice, inflamabile sau explozibile de la depozite la locurile de muncă se va face cu mijloace de transport adecvate specificului substanţei  respective şi tipului de ambalaj, conduse de personal special instruit şi numit în acest scop. 

Art.166. În timpul transportului, ambalajele (recipientele cu materiale de vopsire) vor fi  asigurate împotriva răsturnării. 

Art.167. Se vor respecta indicaţiile privind incompatiblilitatea dintre diversele categorii de  produse peliculogene şi produse împreună, în caelşi mijloc de transport (exemple: componenţi acizi împreună cu produse puternic alcaline, acceleratori de cobalt sau sicativi metalici  împreună cu peroxizi organici sau cu alte substanţe oxidante etc.) 

Art.168. Se interzice transportul substanţelor chimice în recipiente deschise şi neprotejate. 

Art.169. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport neamenajate special pentru transportul substanţelor inflamabile şi neechipate cu mijloace adecvate de stins incendii, în funcţie de  natura produselor transportate şi de indicaţiile specificaţiilor tehnice aferente fiecărui produs  privid stingerea incendiilor. 

Art.170. Toate operaţiile de manipulare a produselor de vopsire, precum şi de distrugere a  rezidurilor vor fi executate respectându-se normele de prevenire a incendiilor şi  caracteristicile produsului din specificaţia tehnică aferentă. Cisternele pentru transportul  produselor inflamabile vor fi legate la pământ. 

Art.171. Personalul care execută operaţiile de manipulare, transport şi depozitare va fi instruit  cu privire la caracterul periculos al acestor produse şi la riscul de incendiu, accidentare sau  îmbolnăvire profesională în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire stabilite prin  instrucţiunile interne specifice de securitate a muncii şi normele PSI. 

Art.172. În timpul manipulării produselor de vopsire, lucrătorii vor purta echipamentul  individual de protecţie adecvat pericolelor în caz de nerespectare a măsurilor de prevenire  stabilite prin instrucţiunile interne specifice de securitate a muncii şi normele PSI. 

Art.173. 1) Operaţille de travsversare a substanţelor se vor efectue cu dispozitive sociale,  astfel încât să se evite contactul lucrătorilor cu substanţele respective sau inhalarea de vapori  nocivi; 

2)La utilizarea dispozitivelor de sifonare se interzice aspirarea cu gura; 

3)La transversarea substanţelor inlfamabile se va asigura scurgerea sub formă de jet continuu şi nu sub formă de ploaie, pentru eliminarea posibilităţilor de apariţie a electricităţii statice. 

Art.174. Deschiderea capacelor metalice se va face cu scule care nu produc scântei. 

Art.175. Colectarea rezidurilor, cârpelor, bumbacului, hârtiei îmbibate cu subsatnţe sau  produse auxiliare se va face în recipiente speciale. 

Art.176.(1) Cantităţile de substanţe şi materiale de vopsire scoase din depozit nu vor depăşi  cantităţile necesare unui schimb de lucru.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

59/268



(2)In cazul în care necesităţile producţiei impun scoaterea unor cantităţi necesare pentru o zi  de lucru, în secţiile de vopsire vor fi amenajate spaţii speciale şi mijloace tehnice care să  permită depozitarea temporară în condiţii de ventilaţie mecanică proprie. 

Art.177. În timpul manipularilor se vor evita deversările şi se va verifica închiderea etanşă a  ambalajelor, care vor fi depuse în spaţii special amenajate. 

12. Încărcarea şi descărcarea tamburilor cu cabluri 

Art.178. De regulă operaţiile de încărcare/descărcare a tamburilor cu cabluri trebuie  executate cu ajutorul automacaralelor, încărcătoarelor etc. sau al unor dispozitive (scripeţi,  palane etc.) folosind axe şi cabluri dimensionate corespunzător sarcinilor de ridicat. 

Art.179. La încărcarea, descărcarea şi manipularea tamburilor cu cabluri trebuie să se  respecte următoarele reguli: 

a)Înaintea oricărei manipulări se va verifica buna stare a învelişului de protecţie a tamburilor şi se vor scoate cuiele proeminente; 

b)În autocamion sau remorcă tamburii trebuie aşezaţi orizontal, cu sensul de rostogolire pe  direcţia de circulaţie. Pe platforma autocamionului sau remorcii, tamburii vor fi fixaţi prin  ancorări sau pene solide şi suficient de mari. Se interzice transportul persoanelor pe aceeaşi  platformă cu tamburii; 

c)Descărcarea tamburilor se va executa fie cu automacaraua, fie manual pe un plan înclinat  rezemat pe capre. Tamburul trebuie reţinut cu frânghii sau cabluri dinspre partea opusă  mişcării, urmărindu-se deplasarea corectă a tamburului pe plan înclinat. Este interzisă  staţionarea personalului în direcţia deplasării tamburului sau în apropierea planului înclinat.  Toate operaţiile de corectare a deplasării la sol trebuie să se execute cu ajutorul unor răngi  lungi sau al unor pene cu coada lungă. 

d)Manipularea tamburilor se face conform fiselor şi instrucţiunilor tehnologice specifice şi cu  instrucţiunile elaborate în acest scop de unităţile producătoare ale cablurilor, corespunzător  tipurilor de cabluri, tensiuni, izolaţiei, etc.; 

e)Operaţiile de legare – dezlegare a tamburilor şi dirijarea macaragiului sau al dispozitivului de ridicare vor fi realizate de către legătorul de sarcin. 

Art.180. Rostogolirea tamburilor este admisă numai în cazuri excepţionale, pe distanţe scurte, cu respectarea următoarelor condiţii: 

-calea de rostogolire să fie netedă; 

-tamburii să fie îmbrăcaţi în scânduri; 

-tamburii să aibă pereţii laterali în stare bună. 

Art.181. Este interzisă staţionarea executanţilor în direcţia deplasării tamburului sau în  apropierea planului înclinat, toate operaţiile de corectare a deplasării se execută cu ajutorul  unor răngi lungi sau pene cu coada lungă.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

60/268



VII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU TRANSPORTURI RUTIERE 

1.Prevederi generale 

Conţinut 

Art. 1.Instrucţiunile proprii de securitate a muncii pentru transporturi rutiere cuprind prevederi  de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activităţile de exploatare a  autovehiculelor. 

Scop 

Art. 2.Scopul prezentelor instrucţiuni proprii este eliminarea sau diminuarea pericolelor de  accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor patru componente ale sistemului  de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie, mediu de muncă). 

Domeniu de aplicare 

Art. 3.Se aplică salariaţilor care utilizează în activitatea desfaşurată în cadrul SAEM mijloace  auto. 

Art. 4.Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii se aplică cumulativ cu prevederile  Instrucţiunilor Proprii Generale elaborate de SAEM.  

Revizuirea instrucţiunilor 

Art. 5.Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori  este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel  naţional sau ale proceselor de muncă. 

2.Prevederi comune 

2.1.Încadrarea personalului 

Art. 6.Conducerea autovehiculelor este permisă conducătorilor auto numai în condiţiile  prevăzute de legislaţia în vigoare în domeniul circulaţiei pe drumurile publice. 

2.2.Instruirea personalului 

Art. 7.Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze: a) instruirea introductiv-generală; 

b) instruirea la locul de muncă; 

c) instruirea periodică. 

Art. 8.La instruirea personalului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă vor fi folosite  mijloace, metode şi tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstraţia, studiul de caz,  vizionări de filme, diapozitive, proiecţii, instruire asistată de calculator.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

61/268



Art. 9.SAEM, prin serviciul intern de prevenire şi protecţie, va asigura baza materială  corespunzătoare unei instruiri adecvate. 

Art. 10.Conducatorul locului de muncă va lua măsuri pentru informarea conducătorilor auto  asupra particularităţilor de conducere a autovehiculelor în caz de polei, mâzgă, ceaţă etc. 

2.3.Organizarea locului de muncă 

Art. 11Conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor trebuie: 

a) să stabilească traseele de acces la/de la drumurile publice, precum şi traseele interioare; b) să asigure condiţiile de parcare a autovehiculelor; 

c) să asigure condiţiile de efectuare a lucrărilor de întreţinere şi exploatare auto; 

d) să asigure amenajarea şi întreţinerea în stare de circulaţie a drumurilor de acces, a  rampelor, a cheiurilor fixe şi a locurilor de încărcare-descărcare a autovehiculelor; 

e) să asigure descongestionarea drumurilor de acces şi a spaţiului de manevră pentru intrarea şi ieşirea la rampele sau la locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor; 

f) să asigure marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase în care se limitează viteza de circulaţie a mijloacelor de transport; 

g) să asigure iluminatul pe timp de noapte al căilor de acces, al spaţiilor pentru încărcarea descărcarea şi manevrarea autovehiculelor şi al altor puncte de lucru periculoase; 

h) să asigure instruirea persoanelor care pilotează autovehicule. 

3.Condiţii tehnice pe care trebuie să le îndeplinească autovehiculele 

Art. 12.Pentru a asigura buna funcţionare a autovehiculelor în parcurs şi pentru a evita  defecţiunile şi accidentele, autovehiculele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii  tehnice: 

a) dispozitivul de pornire automată să fie în stare de funcţionare; 

b) volanul să nu aibă joc mai mare de 15°; 

c) piesele mecanismului de direcţie să nu prezinte defecţiuni şi uzuri (jocuri la articulaţie, lipsă  şplinturi etc.); 

d) puntea faţă, precum şi puntea (punţile) spate să nu prezinte deformări sau alte defecţiuni la  elementele de fixare de cadrul autovehiculului; 

e) elementele suspensiei (arcuri lamelare şi spirale, perne de aer, amortizoare etc.) să nu  prezinte defecţiuni; 

f) rulmenţii roţilor să nu aibă jocuri care depăşesc limitele stabilite în prescripţiile tehnice de  funcţionare ale acestora;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

62/268



g) sistemul de alimentare al autovehiculelor să nu aibă scurgeri de carburant sau fisuri, fiind  interzise orice fel de improvizaţii; 

h) carburatorul (pompa de injecţie) să fie bine fixat şi reglat pentru a se evita orice scurgere de combustibil; 

i) rezervorul de carburant să fie prevăzut cu capac bine fixat şi asigurat pentru a nu se  deschide în timpul mersului, iar suporturile de susţinere şi colierele de fixare ale rezervorului  să nu prezinte fisuri; 

j) instalaţia electrică a autovehiculului să fie în perfectă stare – sunt interzise legăturile  improvizate, cablurile neizolate, siguranţele necalibrate, lipsa capacelor de protecţie etc. care  pot provoca scurtcircuite; 

k) bateria acumulatoare să fie în bună stare, bine fixată, acoperită şi amplasată în aşa fel încât bacurile să nu se spargă în timpul mersului; 

l) releele regulatoarelor de tensiune şi de curent să fie bine reglate şi izolate faţă de exterior  (capac etc.) pentru a se evita scurtcircuitele; 

m) sistemele de frânare să fie reglate corect şi să fie în perfectă stare de funcţionare; 

n) compresorul de aer să fie în bună stare de funcţionare, astfel încât să asigure presiunea şi  debitul corespunzător de aer, potrivit tipului anvelopei şi autovehiculului; 

o) anvelopele să fie de acelaşi tip şi de aceleaşi dimensiuni şi să nu prezinte deformaţii ce  indică dezlipiri sau ruperi ale straturilor componente, iar presiunea să fie cea prescrisă de  fabricant. Nu se vor folosi anvelope a căror bandă de rulare prezintă o uzură peste limita  prevăzută de normele tehnice. Este interzisă folosirea anvelopelor reşapate pe axa din faţă; 

p) jantele şi cercurile elastice nu trebuie să prezinte deformaţii ca urmare a uzurii şi a  loviturilor. Jantele vor fi bine fixate cu piuliţele respective; 

r) ţeava de evacuare a gazelor arse va fi în bună stare, fără fisuri sau garnituri defecte şi va fi  prevăzută cu amortizor de zgomot (tobă de eşapament); 

s) parbrizul şi celelalte geamuri ale autovehiculului să fie în bună stare şi curate. Se interzice  înlocuirea geamurilor cu geamuri de altă calitate decât cele prescrise de constructor, cu alte  materiale sau cu geamuri care nu sunt corect fixate. Parbrizul va fi prevăzut cu ştergătoare în  perfectă stare de funcţionare; 

t) la autobuze, caroseria să nu permită pătrunderea apei, iar pentru spargerea geamurilor în  caz de nevoie, autobuzele vor fi dotate cu ciocane speciale, amplasate la locuri accesibile. 

Art. 13.Pentru menţinerea stării tehnice corespunzătoare a parcului de autovehicule,  conducerea societăţii trebuie: 

a) să asigure şi să controleze efectuarea lucrărilor de întreţinere a autovehiculelor în  conformitate cu prescripţiile din Cartea tehnică a autovehiculului respectiv;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

63/268



b) să organizeze baza tehnico-materială necesară efectuării în bune condiţii a lucrărilor de  întreţinere zilnică a parcului de autovehicule pe care îl deţine; 

c) să asigure condiţii corespunzătoare de lucru; 

d) să supravegheze operaţiile de întreţinere zilnică a autovehiculelor şi a remorcilor urmărind  executarea lor în condiţii bune de către conducătorii auto; 

e) să asigure luarea măsurilor de prevenire şi de combatere a incendiilor la autovehicule şi  staţiile de alimentare din incintă; 

f) să verifice prin sondaj starea tehnică la plecarea şi înapoierea din cursă, cât şi pe traseu a  autovehiculelor, precum şi a remorcilor şi semi-remorcilor; 

g) să organizeze acţiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe trasee şi să asigure  asistenţa tehnică a autovehiculelor care circulă în tranzit. 

Art. 14.Se interzice plecarea în cursă a autovehiculelor care prezintă stare tehnică şi estetică  necorespunzătoare sau care depăşesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau  concentraţiile maxime admise ale noxelor în gazele de evacuare. 

Art. 15.Conducătorii auto au obligaţia ca, pentru asigurarea condiţiilor tehnice ale  autovehiculelor, să verifice înainte de plecarea în cursă următoarele: 

a) instalaţia de alimentare cu carburanţi, instalaţia electrică, instalaţia de evacuare a gazelor  arse (eşapate), instalaţia de încălzire, sistemul de direcţie, semnalizare, rulare şi frânare care  trebuie să fie în stare corespunzătoare şi fără improvizaţii; 

b) să nu aibă ataşate rezervoare suplimentare de combustibil, în afara celor montate de către  uzina constructoare; 

c) existenţa şi integritatea fizică şi funcţională a oglinzilor retrovizoare; 

d) uşile care trebuie să fie în bună stare de funcţionare; 

e) dacă autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic (confirmare prin semnătură pe  foaia de parcurs). 

Art. 16.Este interzisă circulaţia autovehiculelor cu remorci, dacă una dintre componentele  sistemului de împerechere este defectă sau deteriorată. 

Art. 17.Este interzisă manevra de mers înapoi a autovehiculelor cu remorcă, dacă nu se  blochează în prealabil peridocul. 

Art. 18.Conducerea SAEM si/sau a Sucursalelor trebuie să asigure ca în inventarul  autovehiculului să se găsească: 

a) patru pene pentru asigurarea împotriva deplasării necomandate a mijloacelor de transport  în timpul remedierii defecţiunilor tehnice, în diferite situaţii ivite; 

b) trusă medicală de prim-ajutor;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

64/268



c) trusă de scule şi unelte, în bună stare, corespunzătoare tipului de autovehicul; d) cric corespunzător tonajului autovehiculului; 

f) două triunghiuri reflectorizante; 

g) stingător; 

h) pe timp de iarnă, autovehiculele vor fi dotate, în plus, cu: huse pentru acoperirea măştii  radiatorului, lanţuri antiderapante, lopeţi, nisip, sare etc. 

4.Parcarea 

Art. 19.Este interzisă parcarea autovehiculelor pe drumurile de trecere din incinta unităţii,  precum şi sub liniile electrice aeriene. 

Art. 20.Locurile de parcare devenite alunecoase prin scurgeri sau împrăştieri de substanţe  grase, lichide etc. vor fi curăţate şi apoi presărate cu materiale aderente (nisip, cenuşă, zgură  etc.). 

Art. 21.În timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curăţate de  zăpadă sau de gheaţă, presărându-se rumeguş, zgură, nisip, sare etc. 

Art. 22.La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acestui scop, conducătorii auto vor  lua următoarele măsuri: 

a) vor asigura distanţa de manevrare în siguranţă dintre autovehicule şi între acestea şi  construcţii; 

b) vor opri motorul; 

c) vor frâna autovehiculul; 

d) vor scoate cheile din contact; 

e) vor închide şi vor asigura prin încuiere uşile. 

Art. 23.Se interzice folosirea flăcării deschise sau a altor surse de foc pentru pornirea  motorului. 

Art. 24.Se interzice părăsirea autovehiculului cu motorul în funcţiune. 

Art. 25.La locul de parcare sunt interzise: 

a) efectuarea probelor de frânare în mers. Acestea se vor efectua la standurile de încercare a  eficienţei sistemului de frânare sau în zone special amenajate; 

b) alimentarea cu combustibili sau lubrifianţi; 

c) aruncarea cârpelor îmbibate cu produse petroliere etc.; 

d) parcarea autovehiculelor încărcate cu materiale explozive sau uşor inflamabile, cu  rezervoare de benzină fisurate sau sparte, cu buşoane lipsă sau neetanşe.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

65/268



Art. 26.Ieşirea autovehiculelor din parcare şi din incintele agenţilor economici în drumurile  publice se va face cu faţa. În cazul când nu este posibil, ieşirea pe drumurile publice se  efectuează numai prin pilotare. 

5.Transportul mărfurilor 

(măsuri generale de securitate a muncii privind mărfurile transportate) 

Art. 27.Încărcarea autovehiculelor se va face în conformitate cu indicaţiile date de fabrica  constructoare. 

Art. 28.La manevrarea, poziţionarea şi fixarea autovehiculelor pentru încărcare-descărcare,  conducătorii auto vor respecta prevederile instrucţiunilor proprii de securitate a muncii  specifice locurilor de muncă respective. 

Art. 29.Conducătorii auto vor supraveghea ca încărcătura să fie repartizată uniform pe  platforma autovehiculelor, precum şi respectarea tonajului şi gabaritului. 

Art. 30.Conducătorul autovehiculului care efectuează transportul va verifica la plecarea în  cursă şi în parcurs modul cum a fost legată încărcătura. Se interzice plecarea în cursă dacă  acesta constată că încărcătura nu a fost legată corespunzător. 

Art. 31.Aşezarea mărfurilor în autovehicule se va face astfel încât să fie asigurată stabilitatea  lor în timpul parcursului. Responsabilitatea asupra modului de aşezare şi de ancorare a  încărcăturii revine unităţii la care se face încărcarea.  

Conducătorul auto va refuza efectuarea transportului dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile de tonaj şi/sau gabarit. În cazul încărcăturilor formate din lăzi, butoaie, cutii sau colete, se  interzice lăsarea de locuri goale între acestea. La nevoie, între rânduri se vor pune chituci sau  şipci de lemn. 

Art. 32.La transportul pieselor şi materialelor cilindrice, cu volum şi greutate mare, acestea se  vor fixa de către expeditor cu juguri care se fixează de platforma caroseriei. Când rămân spaţii pe platforma caroseriei, se va asigura încărcătura împotriva deplasării. 

Art. 33.Este interzis să se transporte persoane pe părţile laterale ale caroseriei, în picioare, în  caroserie, pe scări, precum şi în remorci, sau deasupra încărcăturii. 

Art. 34.Este interzis să se transporte în caroseria sau cabina autovehiculului, persoane care  se află în stare de ebrietate. 

Art. 35.Se interzice urcarea sau coborârea persoanelor în timpul mersului. 

Art. 36.Se interzice accesul la locul de încărcare-descărcare al autovehiculelor şi persoanelor  care nu au nicio atribuţie pentru aceste operaţii. 

Art. 37.Încărcarea cu materiale a autovehiculelor va fi astfel făcută încât conducătorul auto să  aibă vizibilitatea necesară în mers şi posibilitatea supravegherii parcursului. 

Art. 38.Conducătorul auto nu va efectua controlul tehnic sau repararea autovehiculului în  timpul încărcării sau descărcării acestuia.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

66/268



Art. 39.Mărfurile care ar putea să se împrăştie în timpul transportului trebuie să fie ambalate şi acoperite cu prelată, iar caroseria autovehiculelor destinate unor astfel de transporturi nu  trebuie să permită scurgerea mărfii. 

Art. 40.În funcţie de felul şi dimensiunile mărfii transportate, precum şi de lungimea  autovehiculelor în care se transportă, pentru a se efectua toate manevrele cu uşurinţă şi fără  pericol de accidentare la locurile de încărcare-descărcare, trebuie să se asigure spaţii  corespunzătoare.  

5.1.Mărfuri grele şi voluminoase 

Art. 41.Autovehiculele şi remorcile nu vor fi încărcate cu mărfuri ce pot depăşi gabaritul admis. 

Art. 42.Mărfurile ambalate pot depăşi înălţimea obloanelor, cu condiţia de a fi asigurate prin  legare pentru a nu cădea în parcurs. Legarea mărfurilor se va face în aşa fel încât ambalajul  să nu aibă muchii tăioase care, în parcurs, să poată produce tăierea (roaderea) legăturilor sau desfacerea acestora.  

Art. 43.Caroseria autovehiculului în care se face încărcarea mărfurilor grele trebuie să fie  netedă şi rezistentă. 

Art. 44.Descărcarea mărfurilor grele trebuie să se facă pe suprafeţe nivelate şi consolidate. 5.2.Obiecte cu lungime mare  

Art. 45.Încărcătura de transportat nu va depăşi capacitatea maximă a mijlocului de transport.  În cazul materialelor lungi, acestea nu trebuiă să atingă solul în timpul mersului.  

Art. 46.Dacă încărcătura depăşeşte în lungime partea din spate a caroseriei sau a peridocului, aceasta va fi semnalizată: ziua, cu steguleţ roşu în spate şi cu steguleţe albe în faţă, iar  noaptea cu lumină roşie, care va fi fixată în partea din spate a încărcăturii şi lumini albe în  faţă. 

Art. 47.Încărcarea sau descărcarea obiectelor cu lungime mare se va face pe plan înclinat, pe  şine sau pe grinzi care vor fi fixate la capătul inferior (pe pământ) cu pene. 

Art. 48.Deplasarea obiectelor pe planul înclinat se va face cu ajutorul răngilor. 

Art. 49.Operaţia de descărcare a obiectelor cu lungime mare din mijloacele de transport va  începe numai după verificarea stabilităţii încărcăturii pe platformă. Descărcarea se va face  succesiv, începând cu rândul superior. 

5.3.Mărfuri ambalate sau cu forme geometrice regulate  

Art. 50.Încărcarea şi descărcarea mărfurilor ambalate sau cu forme geometrice regulate în şi  din autovehicule se vor face în trepte, începând de la partea superioară a stivei la descărcare  şi invers la încărcare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

67/268



Art. 51.Manipularea mărfurilor pe platforma autovehiculelor se va face numai după ce acestea  au fost verificate să nu aibă cuie sau capete de balot ieşite, care ar putea produce tăieturi.  

Art. 52.Încărcarea şi descărcarea butoaielor în şi din autovehicule se vor face prin rostogolire  pe plan înclinat sau prin folosirea obloanelor ridicătoare din dotarea autovehiculelor. 

Art. 53.Mărfurile încărcate pe paleţi trebuie să fie bine fixate, în vederea prevenirii deplasării  sau răsturnării. 

Art. 54.Paleţii trebuie aşezaţi în caroseria autovehiculului cu latura mică înspre cabina  mijlocului de transport. 

Art. 55.Paleţii de dimensiuni mici vor fi stivuiţi în caroserie întreţesut.  

5.4.Materiale în vrac  

Art. 56.La încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente în vrac, în şi din autovehicule  se va evita staţionarea lucrătorilor în zona de propagare a prafului sau executarea de alte  lucrări în apropierea locului respectiv. 

Art. 57.Se interzice transportul în vrac al materialelor toxice.  

6.Circulaţia autovehiculelor 

6.1.Circulaţia autovehiculelor pe drumurile publice 

Art. 58.La plecarea în cursă, conducătorul auto are următoarele obligaţii: a) înainte de plecarea în cursă, să verifice starea tehnică a autovehiculului; 

b) pornirea motorului să o facă fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu manivela, fie  cu mijloace auxiliare de pornire (instalaţia electrică pentru pornirea motoarelor pe timp  friguros, roboţi de pornire); 

c) să nu folosească focul deschis la pornirea motoarelor diesel. 

Art. 59.Se interzice manevrarea autovehiculului în spaţii lipsite de vizibilitate. În aceste cazuri,  precum şi în spaţii înguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijată de o persoană de la sol. 

Art. 60.În timpul manevrării autovehiculului se interzice urcarea sau coborârea conducătorului  auto sau a altor persoane în sau din autovehicule. 

Art. 61.În timpul efectuării cursei, conducătorii auto au următoarele obligaţii: 

a) să respecte viteza de circulaţie stabilită de reglementarile legale în domeniul circulaţiei pe  drumurile publice şi să o adapteze la condiţiile create de starea drumurilor pe care circulă; 

b) să respecte itinerariul şi mersul programat al cursei stabilite; 

c) să oprească autovehiculul în parcurs după minimum 250 km şi să verifice starea pneurilor,  direcţia, buloanele de fixare a jantelor ş.a. De asemenea, să oprească autovehiculul în cazul 

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

68/268



apariţiei unor zgomote anormale şi ori de câte ori consideră că este necesar să se efectueze  controlul tehnic în parcurs; 

d) să verifice în mers eficacitatea sistemului de frânare, luând toate măsurile necesare pentru  a nu provoca evenimente rutiere; 

e) să coboare pantele cu motorul în funcţiune şi angrenat în trepte de viteze corespunzătoare. 

Art. 62.După trecerea autovehiculului prin vaduri sau după spălarea lui (când frânele nu mai  funcţionează normal), conducătorul auto va verifica funcţionarea frânelor mergând pe o  anumită distanţă cu viteză redusă, acţionând uşor frânele până când acestea se încălzesc şi  apa se evaporă. 

Art. 63.Dacă autovehiculul patinează, pentru a se mări aderenţa cauciucurilor faţă de sol, se  admite să se pună sub roţi: 

a) nisip, pietriş etc. (în cazul unei zăpezi bătătorite); 

b) scânduri (în cazul unui teren mocirlos sau cu zăpadă afânată); 

c) piatră spartă, vreascuri (în cazul unui teren alunecos, dar tare). 

6.2.Circulaţia pe timp nefavorabil 

Art. 64.Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării  oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de  orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie. 

Art. 65.Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie  torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină  reducerea vizibilităţii. 

Art. 66.Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt  obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita  evitării oricărui pericol. 

Art. 67.În apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care  vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc  acestora. 

6.3.Circulaţia autoturismelor 

Art. 68.În timpul circulaţiei pe drumurile publice, conducătorii auto au următoarele obligaţii, şi  îndeosebi: 

a) să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate; 

b) să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă,  pe locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă;

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

69/268



c) să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe  uşa din dreapta); 

d) să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor, cât şi la coborârea  din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia; 

e) să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă. 6.4.Remorcarea autovehiculelor 

Art. 69.Remorcile vor fi tractate în următoarele condiţii: 

a) remorca va fi prevăzută cu sistem de frânare, iar în spate cu aceeaşi instalaţie de  semnalizare şi de iluminat ca şi autovehiculul trăgător; 

b) nu se admite remorcarea simultană a mai mult de două remorci. 

6.5.Transportul autovehiculelor cu bacul 

Art. 70.Operaţiile de îmbarcare-debarcare a autovehiculelor pe bac se vor efectua sub directa  supraveghere şi numai la comanda organelor de deservire a bacului. 

Art. 71.Este interzisă manevrarea autovehiculelor pe bac dacă acesta nu este legat de  pontoanele de acostare. 

Art. 72.Viteza de circulaţie pe pasarelele de urcare-coborâre va fi redusă până la limita evitării  oricărui pericol. 

Art. 73.Este interzis să se efectueze repararea sau alimentarea autovehiculelor, precum şi  reglarea motoarelor acestora pe bac, în timpul marşului. 

Art. 74.Autovehiculele vor fi asigurate cu frâna de mână şi cuplate într-o treaptă de viteză  inferioară. 

Art. 75.Este interzis conducătorilor auto sau pasagerilor să stea în autovehicul, în timpul  marşului cu bacul. 

VIII.INSTRUCTIUNI PROPRII PENTRU REPARATII SI INTRETINERE AUTOVEHICULE 1.Prevederi generale 

Conţinut 

Art. 1.Prezentele instrucţiuni proprii cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncă în activitatea de întreţinere şi reparare a autovehiculelor. 

Scop

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

70/268



Art. 2.Scopul prezentelor instrucţiuni proprii este eliminarea sau diminuarea riscurilor de  accidentare existente în cadrul acestor activităţi, proprii celor 4 componente ale sistemului de  muncă (executant – sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă). 

Domeniu de aplicare 

Art. 3.Prezentele instrucţiuni proprii se aplică salariaţilor care desfăşoară activitate în cadrul  SAEM si/sau a Sucursalelor. 

Art. 4.Prevederile prezentelor instrucţiuni proprii se aplică cumulativ cu prevederile  Instrucţiunilor proprii generale. 

Art. 5.Desfăşurarea activităţilor de întreţinere şi reparaţii auto în condiţii care determină şi alte  pericole decât cele specifice acestor activităţi se vor face pe baza unor instrucţiuni aprobate  de conducerea SAEM. Societatea va stabili în funcţie de condiţiile specifice desfăşurării  acestor activităţi: 

•instrucţiuni suplimentare necesare pentru desfăşurarea în condiţii de securitate a muncii; •responsabilităţi pe funcţii pentru aplicarea si urmărirea acestora pe toată durata activităţii; •modalităţi de întocmire documente, semnături, aprobări etc. 

Revizuirea instrucţiunilor 

Art. 6 .Prezentele instrucţiuni proprii se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori  este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc. survenite la nivel  naţional sau la nivelul proceselor de muncă. 

2.Prevederi comune 

2.1.Încadrarea personalului la locul de muncă 

Art. 7.Operaţiile de întreţinere şi reparaţii efectuate în halele şi atelierele societăţii se vor  executa de către salariaţi calificaţi şi instruiţi special în acest scop, respectându-se întocmai  instrucţiunile tehnice, de exploatare, protecţie a muncii şi P.S.I.  

2.2.Organizarea locului de muncă 

Art. 8.Întreţinerea şi repararea autovehiculelor se vor face în hale şi încăperi amenajate,  dotate cu utilaje, instalaţii şi dispozitive adecvate. 

Art. 9.Executarea unor lucrări de demontare, întreţinere sau reparare a autovehiculelor este  admisă şi în spaţii amenajate în afara halelor şi atelierelor de întreţinere denumite "platforme  tehnologice". Aceste platforme vor fi delimitate, marcate, amenajate corespunzător şi  împrejmuite, dacă este necesar. 

Art. 10.Căile de acces din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice vor fi întreţinute în  stare bună şi vor fi prevăzute cu marcaje şi indicatoare de circulaţie standardizate.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

71/268



Art. 11.Încălzirea halelor şi încăperilor de lucru va fi asigurată în perioada anotimpului rece în  funcţie de temperatura exterioară. 

Art. 12.În halele de întreţinere şi reparare a autovehiculelor, canalele de revizie vor fi  menţinute curate, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi a combustibililor. 

Art. 13.Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacă sunt  luate măsuri în vederea aerisirii spaţiului respectiv. 

Art. 14.Utilajele din hală şi ateliere (polizoare, maşini de găurit etc.) vor fi bine fixate, legate la  pământ, dotate cu dispozitive de protecţie în stare bună. De asemenea, utilajele vor avea  afişate instrucţiunile tehnice de exploatare şi de protecţie a muncii. 

Art. 15.Cricurile din dotarea halelor de reparaţii sau a canalelor de revizie vor fi menţinute în  permanent în stare bună de funcţionare şi vor avea inscripţionată sarcina maximă. 

Art. 16.La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor  folosi mijloace mecanice de ridicare şi manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de  ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care să asigure prinderea corectă şi  echilibrată a subansamblelor. 

Art. 17.Se interzice ca la prinderea subansamblelor să se folosească lanţuri sau cabluri care  nu au inscripţionată sarcina maximă de ridicat. 

Art. 18.Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor şi stelajele pentru aşezarea pieselor  trebuie să aibă stabilitate şi rezistenţă corespunzătoare. Acestea vor fi menţinute, în  permanenţă, în stare bună de folosire. 

Art. 19.Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor de ridicat se va efectua în  conformitate cu prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR în vigoare şi ale cărţilor tehnice  respective.  

Art. 20.În halele de reparaţii în care se execută şi lucrări de sudură la autovehicule se va  stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudură oxiacetilenică, a  transformatoarelor de sudură electrică, precum şi a paravanelor de protecţie folosite în timpul  sudurii electrice.  

Transformatoarele de sudură electrică vor fi conectate la instalaţia de legare la pământ, iar  cablurile vor fi amplasate şi protejate astfel încât să nu fie deteriorate de roţile autovehiculelor  care circulă în timpul reparaţiilor (efectuate pe platforme). 

Art. 21.Petele de ulei şi de combustibil de pe pardoselile halelor sau încăperilor vor fi acoperite cu nisip, după care vor fi luate măsuri de curăţare şi evacuare a materialului rezultat in locuri  care nu prezintă pericol de incendiu. 

Art. 22 .Carpele, câlţii şi alte materiale textile folosite în curăţarea şi ştergerea pieselor sau a  mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de închidere şi evacuate în locuri stabilite în  acest scop, pentru a fi arse sau îngropate.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

72/268



Art. 23 .În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plăci avertizoare şi afişe  sugestive pe teme de protecţie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestată. 

Art. 24.Pe uşile încăperilor în care se găsesc instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se  pot produce accidente se vor fixa tăbliţe cu inscripţia "Intrarea interzisă persoanelor străine".  

Art. 25.Lucrătorii trebuie să poarte echipamentul de lucru şi echipamentul de protecţie  corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi utilajele din dotare. 

Art. 26.Sculele vor fi aşezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzătoare şi la  înălţimi accesibile. După terminarea lucrului sculele vor fi curăţate, după care vor fi închise în  dulapuri. Ascuţirea sculelor de tăiat şi cioplit se va face de către un lucrător instruit special în  acest scop. 

Art. 27.Lucrătorii sunt obligaţi ca, înainte de începerea lucrului, să verifice dacă uneltele şi  utilajele pe care le folosesc sunt în stare bună şi corespund din punctul de vedere al securităţii muncii. Se interzice folosirea uneltelor şi utilajelor care nu corespund acestor verificări. 

Art. 28.Înainte de începerea lucrului, locul de muncă trebuie să fie în perfecta ordine. Nu se  admite aglomerarea locului de muncă cu materiale, scule etc. 

Art. 29.Este interzisă modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru  chei în vederea măririi cuplului. 

Art. 30.Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul şi şefii de echipă vor verifica starea de  sănătate şi oboseală a muncitorilor. Dacă aceştia se află sub influenţa băuturilor alcoolice vor  fi îndepărtaţi de la lucru. 

Art. 31.Îmbrăcămintea personală a lucrătorilor se va păstra numai în vestiar. Alimentele se vor consuma numai în încăperile special amenajate şi destinate de unitate în acest scop şi numai  după ce lucrătorii respectivi îşi vor spăla bine mâinile. 

Art. 32.Persoanele cu atribuţii de serviciu vor urmări şi vor interzice introducerea şi consumul  băuturilor alcoolice în unitate şi la locurile de muncă, cunoscând că răspund personal de  starea şi capacitatea de muncă a personalului din subordine pe tot timpul lucrului. 

Art. 33.Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atribuţii de serviciu vor verifica  funcţionarea tuturor instalaţiilor, utilajelor şi dispozitivelor din dotare. De asemenea, vor  verifica legătura la pământ a tuturor utilajelor acţionate electric. În cazul in care se constată  defecţiuni sau că legătura la pământ sau la conductorul de nul al reţelei este întreruptă: 

•se va scoate utilajul de sub tensiune; 

•se vor anunţa muncitorii special desemnaţi din unitate; 

•se va supraveghea remedierea defecţiunii constatate. 

Art. 34.La repartizarea lucrărilor pe muncitori, conducătorul locului de muncă va indica  procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile corespunzătoare privind utilizarea  instalaţiilor, utilajelor şi sculelor din dotare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

73/268



Acesta va verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi  folosit de muncitor la lucrarea respectivă. 

Art. 35.Autovehiculele aflate pe poziţiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice  vor fi asigurate (calate) împotriva deplasărilor necomandate, în acest scop folosindu-se pene  sau cale special confecţionate. În cazul în care nu se executa lucrări la motor sau la  transmisie, autovehiculele vor fi asigurate şi cu mijloace proprii (frâna de ajutor şi cuplarea  într-o treaptă de viteză). 

Art. 36.Iluminatul natural şi artificial se va realiza astfel încât să se asigure o bună vizibilitate la locul de muncă. 

Art. 37.Corpurile de iluminat trebuie să fie curăţate periodic.  

3.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor 

Art. 38.În încăperile cu pericol de incendii şi explozii sunt interzise:  

•fumatul; 

•intrarea cu foc deschis;  

•intrarea cu piese sau materiale incandescente; 

•producerea de scântei; 

•lovirea a două scule feroase; 

•folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice.  

În acest scop pe uşa de intrare se vor monta plăcuţe avertizoare. 

Art. 39.Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie al tuturor persoanelor străine.  Pe uşile acestor încăperi se va monta tăbliţe cu inscripţia "Intrarea oprită". 

Art. 40.Este interzis fumatul în halele de întreţinere şi reparaţii. În acest scop se vor amenaja  locuri pentru fumat. 

Art. 41.Este interzisă păstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu  uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanţi etc., în interiorul halelor sau atelierelor, cu excepţia  locurilor anume prevăzute prin proiectul de construcţie. 

4.Repararea autovehiculelor 

4.1.Revizia tehnică şi diagnosticarea 

Art. 42.Autovehiculele trebuie să fie introduse în hală cu motorul in funcţiune, având in  rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesară  deplasării autonome de la un punct de lucru la altul. Fac excepţie autovehiculele care sunt  introduse în hală numai pentru reviziile tehnice periodice.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

74/268



Art. 43.Autovehiculele trebuie să fie introduse pe linia de revizie şi diagnosticare tehnica  numai după ce sunt spălate. 

Art. 44.Canalul de revizie trebuie menţinut curat, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor şi  a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteză de maximum 5  km/h, dirijate din faţă, de la sol, de către conducătorul locului de muncă. 

Art. 45.Verificarea presiunii în pneuri şi ridicarea acesteia la valorile stabilite (faţă sau spate)  pentru fiecare tip de autovehicul trebuie să se facă potrivit prevederilor din tabelul cuprinzând  presiunea admisă, care trebuie să fie afişat la locul de muncă. La umflarea pneurilor se va  folosi, în mod obligatoriu, dispozitivul de protecţie împotriva săririi cercului de la jantă. În cazul  jantelor monobloc sau din mai multe bucăţi nu se utilizează dispozitiv de protecţie. 

Art. 46.Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bună de funcţionare, dotat şi  inscripţionat corespunzător. 

Art. 47.Lucrătorul de la rampă, care efectuează verificarea, trebuie să fie instruit şi autorizat  asupra cunoaşterii caracteristicilor tehnice şi funcţionale ale compresoarelor. 

Art. 48.Mişcarea autovehiculelor pe rampă trebuie să fie dirijată de persoane cu atribuţii de  serviciu şi numai după ce acestea s-au convins că echipa a ieşit din canalul de revizie şi s-a  îndepărtat de autovehicule, iar sculele şi piesele de lucru au fost înlăturate. 

Art. 49.Standul unde se face verificarea bunei funcţionări a sistemului de rulare şi a motorului  trebuie să aibă montat grilajul de protecţie. 

Art. 50.La verificarea sistemului de semnalizare, lucrătorul trebuie să stea pe podeţul mobil al  canalului. 

Art. 51.La operaţia de verificare a mecanismului de direcţie, lucrătorul va cala roţile din spate  şi va acţiona frâna de mână, după care va proceda la suspendarea părţii din faţă a  autovehiculului. 

Art. 52.În timpul verificării parametrilor dinamici ai autovehiculului, pentru a se evita  producerea de accidente prin ieşirea accidentală a autovehiculului de pe postul de încercare,  se va asigura blocarea mijlocului de transport pe post cu cale de blocare. 

Art. 53.La diagnosticarea motorului în timpul funcţionarii se vor avea în vedere: •să se evite aşezarea lucrătorului în dreptul paletelor ventilatorului; 

•să se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de  evacuare şi sistemul de ventilate. 

Art. 54.La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depăşi valoarea de încercare  maximă prescrisa de uzina constructoare. 

Art. 55.După terminarea operaţiilor de testare a sistemului de frânare, lucrătorul va scoate  standul de sub tensiune, va păstra distanţa prescrisă faţă de cilindrii hidraulici şi va părăsi  canalul de comandă al cilindrilor hidraulici.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

75/268



4.2.Demontarea 

Art. 56.Demontarea autovehiculelor în vederea reparării se va executa în sectoare şi pe  posturi de lucru specializate pentru aceste operaţii. 

Art. 57.Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în  spaţii special destinate acestui scop. 

Art. 58.Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor  pe căile de acces. 

Art. 59.Îndepărtarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai după ce lucrătorul  a verificat că toate îmbinările acestora cu reperele învecinate au fost demontate. 

Art. 60.Uneltele de lucru utilizate de către muncitori, precum şi instalaţiile de ridicat (cricuri,  macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului. 

Art. 61.Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte. 

Art. 62.Se interzice executarea operaţiilor de demontare a părţilor din autovehicul când  acestea sunt prinse sau/şi susţinute de mijlocul de ridicat. 

Art. 63.La demontarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale. 

Art. 64.Depresarea bucşelor, inelelor de rulmenţi, cămăşilor etc. se va face numai cu prese şi  dispozitive speciale. 

Art. 65.Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase, se va face cu  mijloace de transport şi se va asigura stabilitatea acestora în timpul transportului. 

Art. 66.La demontarea îmbinărilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protecţie  împotriva proiectării de metal sau a aşchiilor de metal rezultate în timpul lucrului. 

Art. 67.Demontarea părţilor componente ale instalaţiei electrice de pe autovehicul se va face  numai după decuplarea bateriei de acumulatoare. 

Art. 68.Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri  staţionare, se va executa numai cu autovehiculul aşezat pe capre metalice prevăzute la partea superioară cu pene de lemn, în bună stare şi dispuse în aşa fel încât să asigure stabilitatea  autovehiculului. 

Art. 69.Se interzice desfundarea conductelor de benzina, motorină, încercarea conductelor  pentru aer etc. prin suflare cu gura. 

Art. 70.Lucrătorii care fac probe sub presiune vor verifica buna funcţionare a manometrelor de  control, precum şi integritatea garniturilor de etanşare. 

Art. 71.Spălarea şi degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenţi, în cuve speciale, amplasate în locuri corespunzătoare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

76/268



4.3.Degresarea şi dezîncrustarea 

Art. 72.Piesele tratate în băi acide sau bazice, după răcire, vor fi imersate în băi cu apă curată, pentru înlăturarea soluţiei nocive. 

Art. 73.Băile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distanţă de orice sursă  de încălzire sau flacăra deschisă. Temperatura băii nu va depăşi temperatura mediului  ambiant. Se interzice utilizarea băilor cu petrol fără capace. 

Art. 74.Se interzice degresarea pieselor demontate în solvenţi organici inflamabili, în  recipiente deschise, în încăperi în care se lucrează cu foc deschis sau se produc scântei  electrice. 

4.4.Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din halele şi atelierele de reparaţii 

Art. 75.Autovehiculele vor fi introduse la operaţiile de întreţinere sau de reparare numai după  spălarea lor. 

Art. 76.Introducerea autovehiculelor în halele şi atelierele pentru reparaţii se va face cu  motorul în funcţiune, numai cu respectarea următoarelor condiţii: 

- cantitatea de carburanţi din rezervor să fie redusă la strictul necesar deplasării autonome a  autovehiculului pe fluxul tehnologic, fără a depăşi 10% din capacitatea rezervorului, iar  buşonul să fie montat; 

- după aşezarea autovehiculului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalaţia  electrică a acestuia. 

Art. 77.Introducerea autovehiculelor în hală se va face numai cu mersul înainte cu o viteză de  maximum 5 km/h. Când spaţiul halei este mic şi nu se poate executa întoarcerea  autovehiculului, intrarea se va face şi cu mersul înapoi. În acest caz conducătorul  autovehiculului va fi ajutat la manevrare de către o altă persoană care va dirija de la sol  intrarea în hală. Această persoană va sta în raza de vizibilitate a şoferului, în afara  autovehiculului. 

Art. 78.Este interzisă introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încărcate cu materiale combustibile sau uşor inflamabile sau dacă prezintă scurgeri de combustibil. 

Art. 79.Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a  persoanelor cu atribuţii de serviciu, după ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce  execută operaţia şi s-au luat toate măsurile de siguranţă în vederea evitării riscului de  accidentare a persoanelor de la locurile de muncă alăturate. 

Art. 80.Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzătoare  ca înălţime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale  improvizate (bolţari, cărămizi, pietre etc.). 

Art. 81.Ridicarea şi suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se vor face numai cu  uşile închise.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

77/268



Art. 82.Pentru ridicarea autovehiculului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul  se va aşeza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aşeza bucăţi de scândură  rezistente şi perfect netede.  

Dacă cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta şi cadru se va aşeza un butuc de  lemn din esenţă tare, cu laturi regulate. În cazul efectuării unor lucrări de suspendare în afara  halei, pe teren acoperit cu gheaţă, se va îndepărta mai întâi gheaţa de pe locul unde se pune  cricul. 

Art. 83.Transportul în hală sau în ateliere a pieselor mari şi de formă complexă se va face cu  cărucioare sau alte mijloace de transport prevăzute cu suporturi adecvate, astfel încât  stabilitatea pieselor în timpul transportului sa fie asigurată. 

Art. 84.Pentru executarea lucrărilor de reparaţie la motoare şi cutii de viteză, fără pericolul  răsturnării, acestea trebuie aşezate stabil pe bancurile de lucru şi calate sau prinse în  dispozitive care să permită rotirea lor în poziţii care să asigure uşurarea efortului fizic. 

Art. 85.Pentru lucrările absolut necesare sub autovehicul, când înălţimea de suspendare nu  permite o poziţie de lucru în picioare sau când lucrările nu se execută pe canalul de revizie,  lucrătorii vor folosi paturi rulante adecvate. În această situaţie, lângă bara de protecţie din faţă  şi lângă cea din spate a autovehiculului se va aşeza câte o placă avertizoare cu inscripţia  "Atenţie! Se lucrează sub maşină". 

Art. 86.Se interzice desfacerea cu dalta şi cu ciocanul a piuliţelor şi a prezoanelor. 

Art. 87.Unsoarea consistentă folosită în procesul tehnologic se va păstra în cutii din tablă sau  lemn, prevăzute cu capac. 

Art. 88.Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podeţele aflate pe acestea. 

Art. 89.Pornirea motorului după ieşirea de pe banda de montaj se va face de către personal  calificat, numai după ce se va constata că nu se găsesc persoane sub autovehicul sau în  apropierea lui şi după ce se va racorda ţeava de eşapament la conducta de evacuare a  gazelor arse. 

Art. 90.Pornirea motoarelor în hală este interzisă fără aprobarea personalului cu atribuţii de  serviciu. 

Art. 91.(1) Pornirea motorului şi manevrarea autovehiculului se va face numai după ce se  constata că nu se găsesc persoane sub maşina sau în apropierea ei.  

(2) Manevrarea va fi dirijată de către o persoana aflată în afara autovehiculului în raza de  vizibilitate a şoferului. 

Art. 92.Încercarea funcţionării motoarelor reparate şi montate pe autovehicule se va face  numai de către personal calificat care posedă permis de conducere de categorie  corespunzătoare.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

78/268



Art. 93.Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere şi pe  platformele tehnologice. Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor  sau în locurile special amenajate în acest scop. 

Art. 94.Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere şi de pe platformele tehnologice se va face numai după ce sculele şi dispozitivele folosite au fost îndepărtate cu aprobarea şi sub  supravegherea maistrului sau a şefului de echipă. 

Art. 95.Se interzice scoaterea din hală a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al  sistemelor de siguranţă rutieră (direcţie, frână, semnalizare luminoasă). 

4.5.Sudarea 

Art. 96.În activitatea de sudare la autovehicule se vor respecta Instrucţiunile proprii pentru  sudarea şi tăierea metalelor elaborate de societate. 

Art. 97.Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor din materiale inflamabile fără eliberarea permisului de lucru cu foc. 

4.6.Recondiţionarea arcurilor 

Art. 98.Transportul arcurilor din foi se va face cu un cărucior special confecţionat. Art. 99.Este interzisă retezarea la rece a elementelor de arcuri cu dalta sau ciocanul. Art. 100.La tăierea sau retezarea la cald cu ciocanul, barele metalice trebuie ţinute cu cleştele. 

Art. 101.La operaţia de retezare (tăiere) la cald, executată cu ciocanul, lucrătorul trebuie să fie situat lateral faţă de arcul la care se executa retezarea. 

Art. 102.Spaţiile de depozitare a pieselor calde trebuie să fie dotate cu paravane de protecţie  şi tăbliţe de avertizare "Metal cald". 

Art. 103.Se interzice depozitarea în dreptul ferestrelor, atât în interiorul, cât şi în exteriorul  atelierului, a oricăror materiale care ar împiedica pătrunderea luminii sau  închiderea/deschiderea ferestrelor. 

Art. 104.Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă, amplasate la locul de muncă. 4.7.Reparaţii la instalaţiile electrice 

Art.105.Legăturile dintre bancul de verificare şi bornele sursei de alimentare (bornele  acumulatoarelor) vor fi prevăzute cu cleşti sau cleme tip crocodil. 

Art. 106.Este interzisă spălarea (curăţarea) în atelier a pieselor introduse pentru reparaţii sau  verificări. Acestea vor fi spălate (curăţate) în locuri special amenajate. 

Art. 107.Ciocanele electrice de lipit aflate în funcţiune vor fi aşezate numai pe suporturi din  materiale incombustibile, legate la pământ dacă sunt din metal. 

Art. 108.Se interzice efectuarea diferitelor verificări prin utilizarea de instalaţii electrice  improvizate. 

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

79/268



Toate verificările trebuie să se efectueze la bancurile de probă din dotarea atelierului, numai  de către personal autorizat. 

4.8.Repararea radiatoarelor şi rezervoarelor 

Art. 109.La lucrul cu lampa de benzină, se vor respecta următoarele instrucţiuni: 

•înaintea începerii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lămpii, care nu trebuie  să depăşească 3/4 din capacitatea acestuia; 

•dopul orificiului de alimentare va fi înşurubat pe cel puţin patru spire şi va asigura etanşarea; 

•se interzice reducerea presiunii prin şurubul de aer sau prin deşurubarea capacului orificiului  de alimentare în timp ce lampa este aprinsă; aceasta se va face numai după ce lampa a fost  stinsă şi răcită; 

•se interzice alimentarea lămpii în apropierea surselor de foc sau atâta timp cât arzătorul nu s a răcit. 

Art. 110.Este interzis a se lucra cu lampa de benzină care prezintă defecţiuni. 

Art. 111.Ciocanele de lipit încinse se vor păstra pe suporturi incombustibile. Mânerele  izolatoare vor fi în stare bună, confecţionate din lemn sau ebonită. 

Art. 112.Lămpile cu benzină, sobiţele pentru încălzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lăsate în  funcţiune fără a fi supravegheate. 

Art. 113.În cazul folosirii arzătoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta următoarele: •butelia de aragaz va fi păstrată în locuri ferite de sursele de căldură sau foc deschis; •butelia va avea reductor de presiune a gazelor în perfectă stare; 

•punctul de legătură dintre reductor şi arzător nu va prezenta scăpări de gaze, crăpături,  înnădituri etc.; 

•furtunul nu va trece prin zone încălzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia; •arzătoarele vor fi corespunzătoare şi robinetul se va închide etanş şi uşor; 

•curăţarea duzei se va face cu fir calibrat, iar în cazul în care acesta s-a decalibrat, va fi  înlocuită cu alta nouă; 

•la terminarea lucrului se vor închide mai întâi gazele de la butelie şi, după stingerea  arzătorului, robinetele; 

•nu se vor lăsa arzătoarele în funcţiune fără supraveghere. 

Art. 114.Degresarea, curăţarea sau spălarea pieselor pregătite pentru lipire se va face numai  cu substanţe incombustibile. Se interzice utilizarea în acest scop a benzinei, petrolului sau a  altor substanţe inflamabile.

 

Instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca

Cod  

Rev.0/2010

Pag. 

80/268



Art. 115.Se interzice păstrarea sau depozitarea de combustibil în atelier în cantităţi mai mari  decât necesarul pentru un schimb de lucru. 

Art. 116.Radiatoarele la care se efectuează lucrări de reparaţii (sudură, lipire) vor avea o  deschidere în legătură cu atmosfera pentru eliminarea gazelor. 

Art. 117.Materialele folosite la lipire (apă tare etc.) vor fi ţinute într-un dulap separat de restul  materialelor. 

Art. 118.Rezervoarele de combustibil la care se execută reparaţii (sudură) vor fi umplute cu  apă, lăsându-se un spaţiu tehnologic necesar operaţiei de sudură. De asemenea, se va  solicita eliberarea permiselor de lucru cu foc. 

4.9.Montarea motoarelor şi reglarea pe autovehicule 

Art. 119.Lucrările de montaj (asamblare) în imediata apropiere a părţilor în mişcare ale  transmisiilor, angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai după îngrădirea sau protejarea  acestora. 

Art. 120.Operaţiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai în  spatii închise, iar pe timp friguros se va asigura încălzirea acestora. 

Art. 121.Scoaterea autovehiculelor, aflate în reparaţii, de pe platforma de reglaje-finisări se va  face numai cu aprobarea conducătorului locului de muncă respectiv. 

Art. 122.Când necesităţile impun iluminarea suplimentară a autovehiculului, aceasta se va  face folosind lămpi portative la tensiunea maximă de 24V, lămpi prevăzute cu globuri de sticlă  mată, coşuri protectoare şi cârlige de agajare. 

4.10.Montarea autovehiculelor 

Art. 123.Se interzice folosirea aparatelor de sudură la locurile de montare şi de asamblare a  autovehiculelor atâta timp cât acestea sunt în lucru. 

Art. 124.Transportul subansamblelor la locul de asamblare al autovehiculelor se va face cu  mijloace manuale sau mecanice de transport, special amenajate. 

Art. 125.Se interzice lucrul sub sau la autovehicul când acesta este suspendat într-o instalaţie  de ridicat. 

Art. 126.La montarea arcurilor se vor folosi cleşti sau scule speciale. 

Art. 127.Deplasarea autovehiculelor ale căror motoare nu funcţionează se face numai prin  împingerea manuală sau mecanizat. 

Art. 128.Înainte de pornirea motorului, pentru verificarea finală, ţeava de eşapament a  autovehiculului va fi conectată la instalaţia de evacuare a gazelor de eşapament. 

Art. 129.Înainte de a fi îndrumat în cursă, pentru probe, autovehiculului i se va verifica  eficacitatea instalaţiei de frânare, fie pe standul din dotare, fie pe pista din incinta unităţii  special amenajată în acest scop.