PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU CONSTRUIRE BAZA SILOZ DEPOZITARE CEREALE SISTEM DE ACOSTARE SI INCARCARE LA BARJE

PLANUL DE SECURITATE SI SANATATE 

PENTRU: 

CONSTRUIRE BAZA – SILOZ, DEPOZITARE CEREALE ,  SISTEM DE ACOSTARE SI INCARCARE LA BARJE. 

 CUPRINS 

Foaia de gardă 

Documente de referinţă 

CONŢINUTUL PLANULUI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE  Capitolul I - Informaţii generale 

Capitolul II - Informaţii administrative 

Capitolul III - Rolurilesi responsabilitatile privind securitatea si sanatatea in munca Capitolul IV - Factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională Capitolul V - Prezentarea activităţilor  

Capitolul VI - Desfăşurarea, organizarea şi coordonarea activităţilor Capitolul VII - Echipamente individuale de protecţie 

Capitolul VIII - Echipamente de muncă 

Capitolul IX - Semnalizarea de securitate 

Capitolul X -Transportul, depozitarea şi manipularea materialelor Capitolul XI - Măsuri igienico-sanitare 

Capitolul XII - Salvare în situaţii de urgenţă şi acordarea primului ajutor Capitolul XIII - Măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor Capitolul XIV - Măsuri privind protecţia mediului 

Capitolul XV - Cazuri de forţă majoră 

Capitolul XVI -Principalele tipuri de activităţi, identificarea riscurilor corespunzătoare acestor activităţi şi măsurile specifice de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale 

  

2. FOAIA DE GARDĂ 

  

1. Contract cadru nr. ….. / 01.07.2015 

2. Beneficiar: S.C. ADM ROMANIA LOGISTICS S.R.L. 

3. Denumirea proiectului: CONSTRUIRE BAZA – SILOZ, DEPOZITARE CEREALE , SISTEM DE ACOSTARE SI INCARCARE LA BARJE. 

4. Cerinţe: Respectarea prevederilor HG 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile. 

5. Proiectant: S.C. ENGINEERING PROJECT DEVELOPMENT S.R.L. 

6. Coordonator în materie de securitate şi sănătate pe perioada realizării lucrarii: ing. Popescu Nicolae – PFA. Popescu Nicolae.



DOCUMENTE DE REFERINŢA 

 

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 (Directiva 89/391/CEE);

 

Hotărârea Guvernului nr.1425/2006 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 

 

Hotărârea Guvernului nr. 300/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile ( Directiva 92/57/CE);

 

Hotărârea Guvernului nr. 1876/2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibratii . ( Directiva 2002/44/ CE)

 

Hotărârea Guvernului nr. 1218/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici 

 

Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă ( Directiva 89/655/CE; amendata de directive 95/65/CE si 2001/45/CE)

 

Hotărârea Guvernului nr 461/2006 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 752/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea pe piaţă a echipamentelor şi sistemelor protectoare destinate utilizării în atmosfere potenţial explozive. 

 

Hotărârea Guvernului nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot . ( Directiva 2003/10/ CE)

 

Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. ( Directiva92/58/CEE)

 

Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. (Directiva 89/656/ CEE)

 

Hotărârea Guvernului nr. 1051/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare 

 

Hotărârea Guvernului nr. 1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive. (Directiva 99/52/CE)

 

Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. (Directiva 1989/654/CE)

 

Hotărârea Guvernului nr 1136/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice. (Directiva 2004/40/CE)

 

Ordin 94/2006 al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei pentru aprobarea Listei standardelor române care adoptă standardele europene armonizate referitoare la echipamente individuale de protecţie– publicat în M.Of. 169/22 febr 2006.

 

H.G. nr. 355/2007 – privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, modificata si completata prin H.G. nr. 1169/ 2011 .




 

H.G. nr.115/2004 – privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata cu modificarea H.G. nr.809/2005

 

Hotărârea Guvernului nr.955/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin H.G. 1425-2006 

 

H.G. nr. 1242/2011 pentru modificarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobate prin HG 1425/2006.

 

H.G. nr. 1/2012 pentru modificarea si completarea unor HG-uri anterioare in domeniul SSM.

 

Legea 265/2006 – privind modificarea si aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului

 

H.G. 856/2002 – privind gestionarea deseurilor

 

Legea nr. 19/2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului - publicată în M.Of. nr. 170/ 6 martie 2008

 

SITUATII DE URGENTA SI APARAREA IMPOTRIVA INCENDIILOR

 

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor.

 

Ordin nr. 163 /2007 al ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor. 

 

Hotararea Guvernului Nr. 1088/2000 privind aprobarea Regulamentului de aparare impotriva incendiilor in masa. 

 

Hotararea Guvernului Nr. 537/2007 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele de prevenire si aparare impotriva incendiilor.

 

Ordin (MAI) nr.1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind securitatea la incendiu si protectia civila. 

 

OMAI 130/2007Pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu

 

OMAI 1474/2006 Pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregatire si desfasurare a activitatii de prevenire a situatiilor de urgenta

 

OMAI 712/2005 Pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

 

OMAI 786/2005 Privind modificarea si completarea Ordinului ministrului administratiei si internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind instruirea salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta

 

Legea 481/2004 Lege privind protectia civila



CAPITOLUL I- Informaţii generale 

1.1. Scopul planului de securitate şi sănătate 

Planul de Securitate si Sănătate în Muncă precizează toate obiectivele si masurile ce trebuie luate in scopul derulării proiectului / lucrarii si activităţilor aferente conform reglementarilor legale in vigoare, prevede cerintele de securitate si sanatate aplicabile pe santier, specifica riscurile care pot aparea, indica masurile de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea riscurilor, contine masuri specifice privind lucrarile care implica riscuri specifice pentru sanatatea si securitatea lucratorilor. 

Deasemenea, defineşte cerinţele de dotare, calificare, instruire precum si verificare a lucratorilor ce derulează proiectul / lucrarea. 

Asigura investitorul/beneficiarul ca cerinţele specifice ale proiectului sunt respectate si aplicate, in conformitate cu prevederile HG nr. 300 / 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru santiere temporare si mobile. 

Acest plan de securitate si sanatate este un document amplu (o documentatie tehnico organizatorica), ce contine un ansamblu de masuri ce trebuie prevazute si realizate in scopul: 

- prevederii riscurilor profesionale ce pot sa apara pe perioada desfasurarii activitatilor din santier;  

- protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor si a altor participanti la procesul de munca, 

 care va fi preluat si respectat de catre Contractor(-i) si toti subcontractorii angajati in derularea proiectului.  

Inainte de inceperea lucrarilor fiecare contractor si subcontractor are obligatia sa intocmeasca un Plan propriu de securitate si sanatate, ce se va elabora in concordanta cu prevederile prezentului Plan SSM si va contine aspectele prevazute de HG 300/2006.  

Acest plan va evolua si se va dezvolta pe durata elaborarii si desfasurarii proiectului pentru operarea oricaror schimbari ce pot surveni pe parcurul proiectului. 

1.2.Obiectivele planului de securitate şi sănătate 

Obiectivul planului este acela de a predispune în şantier o organizare capabilă să asigure cele mai bune condiţii de lucru şi să tuteleze integritatea fizică a muncitorilor prin: - Asigurarea unui mediu de munca sanatos si sigur pentru garantarea securitatii si sanatatii tuturor lucratorilor in procesul de munca desfasurat in santier. 

- Prevenirea producerii accidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum şi pagube materiale de orice fel;. 

- Minimalizarea interactiunii om-mediu, prin asigurarea unui mediu fizic corespunzator in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii; 

- Evidenţierea tuturor pericolelor care pot ameninţa sanatatea şi integritatea corporala a persoanelor precum şi mediul înconjurator; 

- Informarea, instruirea si consultarea lucratorilor referitor la toate aspectele privind securitatea si sanatatea in munca, in activitatea proprie desfasurata in santier .  

- Informarea contractorilor si subcontractorilor cu privire la cerintele minime de securitate si sanatate care vor fi impuse prin proiect. Tuturor partilor li se va cere sa participe, sa contribuie la dezvoltarea viitoare a acestui plan si sa fie de acord cu implementarea acestuia Pagina 6 din 70

 - Precizarea cerintei obligatorii pentru toti contractorii si subcontractorii de a avea planuri proprii de SSM si evaluari de riscuri pentru lucrarile care le executa. 

- Toate obiectivele proiectului si planului de securitate si sanatate urmaresc sa realizeze proiectarea, constructia si receptia proiectului cu: 

o Zero accidente 

o Numar minim de cazuri tratate medical 

o Mentinerea riscurilor in limitele rezonabilului 

o Conformarea cu legislatia romana si cea europeana aplicabila 

1.3.Caracterul planului de securitate şi sănătate  

-Prezentul plan de securitate si sanatate este intocmit de către coordonatorul in materie de securitate si sanatate pe durata realizarii lucrarii, ce va fi transmis beneficiarului si/sau managerului de proiect, antreprenorului general si subcontractorilor din santier; 

-Planul de securitate si sanatate va fi completat si adaptat in functie de evolutia santierului si de durata efectiva a lucrarilor sau a fazelor de lucru. 

-Planul de securitate si sanatate in munca poate fi oricand consultat de catre partenerii contractuali, de reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si de reprezentantii institutiilor abilitate ale statului. 

 

CAPITOLUL II-Informaţii administrative 

2.1.Părţile contractante 

-Beneficiarul investitiei: S.C. ADM ROMANIA LOGISTICS S.R.L. 

-Proiectant: S.C. ENGINEERING PROJECT DEVELOPMENT S.R.L. 

- Coordonator in materie de securitate si sanatate pe durata realizării lucrării: ing. Popescu Nicolae – PFA. Popescu Nicolae. 

2.2.Managerul de proiect 

Managerul de proiect desemnat de către client este: ing. Bogdan Cristescu 

2.3.Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă pe perioada elaborării proiectului:

 

  • Inca din faza de conceptie, studiu si elaborare a proiectului lucrarii, managerul de proiect, proiectantul si atunci cand este cazul, beneficiarul trebuie sa ia in considerare principiile generale de prevenire in materie de securiate si sanatate prevazute in legislatia nationala si deasemenea trebuie sa se tina seama, ori de cate ori este necesar, de toate planurile de securitate si sanatate si de toate dosarele intocmite conform art.54 lit.b) si c), HG 300/2006. 

2.4. Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate în muncă pe perioada realizării lucrării: ing. Popescu Nicolae 

2.5. Date de identificare ale antreprenorilor: 

-Denumire: SC Keller Geotehnica SRL. 

-Nr.Inreg:  

-CIF:  

-Adresa- 

 - Persoane de contact:  

- sef punct de lucru: 

-Denumire: SC. Verde Construct SRL. 

-Nr.Inreg:  

-CIF:  

-Adresa- 

 - Persoane de contact:  

- sef punct de lucru: 

-Denumire:  

-Nr.Inreg:  

-CIF:  

-Adresa- 

 - Persoane de contact:  

- sef punct de lucru: 

 

2.6. Personal de conducere desemnat pentru desfasurarea lucrarilor (se trece calitatea societatii): 

(se va stabili ulterior, dupa incepera santierului) 

2.7. Personal desemnat pentru desfăşurarea activitatii de securitate si santate in munca al antreprenorilor/ subantreprenorilor: 

Antreprenorul este obligat să desemneze prin decizie scrisă un lucrător care se va ocupa de activitatea de securitate si sanatate in cadrul santierului. 

(se vor stabili ulterior, dupa incepera santierului). 

2.7. Numar total lucratori estimati pentru lucrare este: 90 persoane. 

2.8. Data începerii lucrărilor: 01.08.2015. 

2.9. Autorizaţia de construire: nr. 28 / 20.04.2015.  

2.10. Durata lucrărilor este de aproximativ 6 luni incepând de la data deschiderii şantierului. 

2.11. Limitarea amplasamentului la care se refera prezenta lucrare: 

2.11.1. Descrierea amplasamentului



Constructia propusa va avea destinatia de silozuri de cereale, va fi amplasata pe terenul in suprafata de 14853,00mp, cu adresa Municipiul Calafat, jud. Dolj, Sat Basarabi, T3, P6, 16/1, 16, 10, 14, 12, 18, 11, 15, 17, 13. 

Terenul agricol, liber de constructii, are functiunea predominant de productie agroindustriala si depozitare. Se mentine o parcela cu destinatia spatiu verde neamenajat.  Terenul are acces direct din Drumul National 56. 

Conform autorizatiei Companiei Nationale de Drumuri, amplasamentul trebuie sa urmareasca urmatoarele prevederi:  

- Accesul se va face la o distanta minima de 13m fata de axul drumului national ; - Constructia se va amplasa la distanta minima de 43m fata de axul drumul national ; 

- Se va amenaja un spatiu verde cu o dimensiune de 1,5m pe tot conturului terenului. 

2.11.2 Situatia existenta



Terenul este liber de constructii. Acesta are o forma alungita spre Dunare si este sectionat printr-un drum De66/1. Terenul are cadere spre sud conform plan topografic.  Cota ±0.00 aleasa este cota 62,15m unitate absoluta. 

2.11.3 Situatia proiectata



Se propune construirea a opt celule de siloz de cereale pe amplasament cu utilajele necesare, cat si containere pentru angajati.  

Constructia va avea destinatia de silozuri de cereale si va avea regimul de inaltime parter. Pe teren vor fi amplasate 8 silozuri depozitare cereal cu o capacitate de 2250 tone, o unitate de siloz tampon produse umede, doua buncare descarcare cereale, un turn elevator, un uscator in flux continuu, cantare auto si cantar de flux, un curatitor. 

Pe teren se afla si o zona cu alei pietonale si spatii pentru amplasarea containerelor pentru vestiare, birouri, laborator, grup sanitar 

Vecinatatile amplasamentului: 

- N -  

- V - 

- S - 

- E -  

asa cum rezulta din planurile cadastrale sc. 1/500 si 1/2000. 

CAPITOLUL III. Rolurile si responsabilitatile privind securitatea si sanatatea in munca 

Beneficiarul de lucrare 

 Este persoana juridică / fizica pentru care se execută lucrările şi care asigură fondurile necesare realizării acesteia. 

Beneficiarul, denumit şi investitor, conform prevederilor legale, are următoarele îndatoriri: 

a). Numeşte un manager de proiect, pentru a-l însărcina cu organizarea, planificarea, programarea şi controlul realizării lucrărilor pe şantier, astfel încât să fie realizat în condiţii de calitate, costuri şi termene stabilite; 

 b). Comandă studiul de fezabilitate / proiectul de execuţie şi aproba documentaţia tehnico economică necesară realizării lucrării, în parametrii tehnico-economici şi de siguranţă stabiliţi. 

 c). Incepând cu proiectarea, pregătirea, execuţia, recepţia, inclusiv exploatarea obiectivului finanţat, poartă răspunderea pentru riscurile la care îi expune pe toţi participanţii la procesul de muncă. 

 d). Verifică, direct sau prin managerul de proiect, ca înainte de deschiderea şantierului, să fie elaborat un plan de securitate şi sănătate al şantierului. 

 e). Asigură coordonarea în materie de securitate şi sănătate, atât în faza de studiu, concepţie şi elaborare a proiectului, cât şi pe perioada executării lucrărilor, şi, fără a fi exonerat de răspunderile în acest domeniu, desemnează: 

 -un coordonator de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării  -un coordonator de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării 

 f). Are obligaţia sa întocmească o declaraţie prealabilă pe care o afişează pe şantier, în loc vizibil, înainte de începerea lucrării şi o actualizează ori de câte ori este nevoie. 

 Proiectantul lucrarii 

Este persoana juridică / fizică competentă, care elaborează documentaţia de proiectare, la comanda beneficiarului şi în conformitate cu cele aprobate de acesta. 

 In funcţie de mărimea şi natura lucrării, pot fi unul sau mai mulţi proiectanţi: proiectant general, proiectanţi de specialitate arhitectura etc. 

a). Proiectantul, ca elaborator al documentaţiei tehnico-economice comandate de beneficiar, poartă răspunderea privind calitatea proiectului, referitor la soluţiile adoptate, la siguranţa modului de realizare a acestor soluţii, precum şi la siguranţa obiectivului realizat. 

b). El este astfel obligat ca, în fazele de concepere, studiere şi elaborare a proiectului lucrării, să ia în considerare principiile generale de prevenire în materie de SSM, mai ales în cazul alegerii soluţiilor tehnice şi organizatorice, destinate planificării diferitelor lucrări sau faze de lucru, ce se pot desfăşura simultan sau succesiv, precum şi în estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru. 

c). Pe toată durata conceperii şi elaborării proiectului de lucrare, trebuie să evalueze riscurile previzibile legate de: 

-desfăşurarea simultană sau succesivă a unor lucrări sau faze de lucru. 

-modul de lucru. 

-echipamentele de munca folosite. 

-utilizarea substanţelor şi preparatelor periculoase. 

-deplasarea personalului. 

-materialele utilizate. 

-organizarea şantierului. 

şi să stabilească măsurile ce se impun. 

d). Aceste măsuri, care vor fi incuse în planul de securitate şi sănătate al obiectivului, pot preciza reguli aplicabile şantierului respectiv, ţinând cont de (după caz), activităţile de exploatare desfăşurate pe şantier, precum şi unele masuri specifice anumitor riscuri, cum ar fi: căderea de la înalţime, prăbuşirea de taluze, apariţii de noxe etc. 

e). Proiectantul colaborează în această direcţie cu coordonatorul / coordonatorii în materie de securitate şi sănătate, numit / numiţi de către beneficiar sau de către managerul de proiect. f). In faza de elaborare a proiectului lucrării, proiectantul trebuie să ţină seamă, ori de câte ori este necesar, şi să participe la: 

-elaborarea planului de securitate şi sănătate întocmit de către coordonatorul / coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în devenire, ţinând cont de activităţile ce au loc în cadrul acestuia; 

-întocmirea dosarului de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, ce conţine elemente utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie să se ţină seamă în cursul unor eventuale lucrări ulterioare; 

-adaptarea planurilor de securitate şi sănătate şi / sau a dosarului de intervenţii ulterioare, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite în perioada execuţiei lucrărilor. 

Proiectul va fi executat sub deplina conducere a managerului de proiect si a coordonatorului de securitate si sanatate, care au intreaga responsabilitate pentru performanta de securitate in cadrul proiectului. 

Managerul de proiect 

În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier, managerul de proiect are următoarele obligaţii: 

 a) sa aplice principiile generale de prevenire a riscurilor la locul de munca;  b) sa coopereze cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate în timpul fazelor de proiectare şi de realizare a lucrărilor; 

 c) sa ia în considerare observaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate consemnate în registrul de coordonare; 

 d) sa stabilească măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului, consultandu se cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate; 

 e) sa redacteze un document de colaborare practica cu coordonatorii în materie de securitate şi sănătate. 

 

Contractorul(-ii) / Subcontractorii 

În vederea asigurării şi menţinerii securităţii şi sănătăţii lucrătorilor din şantier angajatorii au următoarele obligaţii: 

 a) sa respecte obligaţiile generale ale angajatorilor în conformitate cu prevederile din legislaţia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE; 

 b) sa îndeplinească şi sa urmărească respectarea planului de securitate şi sănătate de către toţi lucrătorii din şantier; 

 c) sa ia măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor art. 56, în conformitate cu cerinţele minime stabilite în anexa nr. 4; 

 d) sa ţină seama de indicaţiile coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate sau ale şefului de şantier şi sa le îndeplinească pe toată perioada execuţiei lucrărilor;  e) sa informeze lucrătorii independenţi cu privire la măsurile de securitate şi sănătate care trebuie aplicate pe şantier şi sa pună la dispoziţie acestora instrucţiuni adecvate;  f) sa redacteze planurile proprii de securitate şi sănătate şi sa le transmită coordonatorilor în materie de securitate şi sănătate. 

Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării are următoarele atribuţii: 

 a) sa elaboreze sau sa solicite sa se elaboreze, sub responsabilitatea sa, un plan de securitate şi sănătate, precizând regulile aplicabile şantierului respectiv şi ţinând seama de activităţile de exploatare care au loc în cadrul acestuia; 

 b) sa pregătească un dosar de intervenţii ulterioare, adaptat caracteristicilor lucrării, conţinând elementele utile în materie de securitate şi sănătate de care trebuie sa se ţină seama în cursul eventualelor lucrări ulterioare; 

 c) sa adapteze planul de securitate şi sănătate la fiecare modificare adusă proiectului;  d) sa transmită elementele planului de securitate şi sănătate tuturor celor cu responsabilităţi în domeniu; 

 e) sa deschidă un registru de coordonare şi sa-l completeze; 

 f) sa transmită planul de securitate şi sănătate, registrul de coordonare şi dosarul de intervenţii ulterioare beneficiarului şi/sau managerului de proiect şi coordonatorului în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării; 

 g) sa participe la întrunirile organizate de beneficiar şi/sau de managerul de proiect;  h) sa stabilească, în colaborare cu beneficiarul şi/sau managerul de proiect, măsurile generale de securitate şi sănătate aplicabile şantierului; 

 i) sa armonizeze planurile proprii de securitate şi sănătate ale antreprenorilor cu planul de securitate şi sănătate al şantierului; 

 j) sa organizeze coordonarea între proiectanţi; 

 k) sa ţină seama de toate eventualele interferente ale activităţilor de pe şantier. 

 Coordonatorul în materie de securitate şi sănătate pe durata realizării lucrării are următoarele atribuţii: 

 a) sa coordoneze aplicarea principiilor generale de prevenire şi de securitate la alegerea soluţiilor tehnice şi/sau organizatorice în scopul planificarii diferitelor lucrări sau faze de lucru care se desfăşoară simultan ori succesiv şi la estimarea timpului necesar pentru realizarea acestor lucrări sau faze de lucru; 

 b) sa coordoneze punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a se asigura ca angajatorii şi, dacă este cazul, lucrătorii independenţi respecta principiile de securitate si sanatate, într-un mod coerent şi responsabil, şi aplica planul de securitate şi sănătate; 

 c) sa adapteze sau sa solicite sa se realizeze eventuale adaptari ale planului de securitate şi sănătate şi ale dosarului de intervenţii ulterioare, în funcţie de evoluţia lucrărilor şi de eventualele modificări intervenite; 

 d) sa organizeze cooperarea între angajatori, inclusiv a celor care se succed pe şantier, şi coordonarea activităţilor acestora, privind protecţia lucrătorilor, prevenirea accidentelor şi a riscurilor profesionale care pot afecta sănătatea lucrătorilor, informarea reciprocă şi informarea lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora şi, dacă este cazul, informarea lucrătorilor independenţi;  e) sa coordoneze activităţile care urmăresc aplicarea corecta a instrucţiunilor de lucru şi de securitate a muncii; 

 f) sa ia măsurile necesare pentru ca numai persoanele abilitate sa aibă acces pe şantier;  g) sa stabilească, în colaborare cu managerul de proiect şi antreprenorul, măsurile generale aplicabile şantierului; 

 h) sa ţină seama de toate interferentele activităţilor din perimetrul şantierului sau din vecinătatea acestuia; 

 i) sa stabilească, împreună cu antreprenorul, obligaţiile privind utilizarea mijloacelor de protecţie colectivă, instalaţiilor de ridicat sarcini, accesul pe şantier; 

 j) sa efectueze vizite comune pe şantier cu fiecare antreprenor sau subantreprenor, înainte ca aceştia sa redacteze planul propriu de securitate şi sănătate; 

 k) sa avizeze planurile de securitate şi sănătate elaborate de antreprenori şi modificările acestora. 

Lucratori desemnati pentru a se ocupa de activitati de prevenire si protectie de catre Contractor (-i) / Subcontractori in cadrul proiectului au următoarele atribuţii: 

1. identifica pericolele şi evalueaza riscurile pentru fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv executant, sarcină de muncă, mijloace de muncă/echipamente de muncă şi mediul de muncă pe locuri de muncă/posturi de lucru;  

2. elaboreaza şi actualizeaza planul de prevenire şi protecţie al societatii;  

3. elaboreaza instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale unităţii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru din cadrul proiectului;  

4. propune atribuţii şi răspunderi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, ce revin lucrătorilor, corespunzător funcţiilor exercitate, care se consemnează în fişa postului, cu aprobarea conducerii societatii, pentru toti lucratorii care activeaza in cadrul proiectului;  5. verifica cunoaşterea şi aplicarea de către toţi lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire şi protecţie, precum şi a atribuţiilor şi responsabilităţilor ce le revin în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, stabilite prin fişa postului;  

6. elaboreaza tematicile pentru toate fazele de instruire, stabileste periodicitatea adecvata pentru fiecare loc de muncă, asigura informarea şi instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi verifica cunoaşterea şi aplicarea de către lucrători a informaţiilor primite;  7. elaboreaza programul de instruire-testare la nivelul unităţii;  

 8. verifica întocmirea planului de acţiune în caz de pericol grav şi iminent, şi se asigura ca toţi lucrătorii să fie instruiţi pentru aplicarea lui;  

9. intocmeste evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific aferente proiectului;  10. stabileste zonele care necesită semnalizare de securitate şi sănătate în muncă, stabileste tipul de semnalizare necesar şi amplasarea conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă;  11. tine evidenţa meseriilor şi a profesiilor prevăzute de legislaţia specifică, pentru care este necesară autorizarea exercitării lor;  

12. tine evidenţa posturilor de lucru care necesită examene medicale suplimentare;  

13. tine evidenţa posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesită testarea aptitudinilor şi/sau control psihologic periodic;  

14. face monitorizarea funcţionării sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instalaţiilor de ventilare sau a altor instalaţii pentru controlul noxelor în mediul de muncă;  

15. verifica starea de funcţionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenţă, precum şi a sistemelor de siguranţă;  

16. informeaza conducerea societatii, în scris, asupra deficienţelor constatate în timpul controalelor efectuate la locurile de muncă şi propune măsuri de prevenire şi protecţie;  17. verifica evidenţa echipamentelor de muncă şi urmăreste ca verificările periodice şi, dacă este cazul, încercările periodice ale echipamentelor de muncă să fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 1.146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;  18. identifica echipamentele individuale de protecţie necesare pentru posturile de lucru aferente proiectului şi întocmeste necesarul de dotare a lucrătorilor cu echipament individual de protecţie, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;  

19. urmăreste întreţinerea, manipularea şi depozitarea adecvata a echipamentelor individuale de protecţie şi înlocuirea lor la termenele stabilite, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.048/2006;  

20. participa la cercetarea evenimentelor de SSM posibil a se produce in timpul derularii proiectului;  

20. colaboreaza cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, medicul de medicina muncii si Coordonatorul (-rii) SSM ai proiectului în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie;  

21. asigura instruirea lucratorilor cu prevederile planului de securitate si sanatate si cu planul propriu de securitate si sanatate 

Seful de santier 

Este persoana fizică stabilită de către antreprenor să conducă şi să supravegheze realizarea lucrărilor pe şantier, conform prevederilor din proiectul de execuţie şi din planul de lucrări. 

El este conducătorul locului de muncă, iar atribuţiile sale în materie de securitate şi sănătate sunt prevăzute distinct de legislaţie. 

 Atribuţiile şi răspunderile conducătorului locului de muncă, respectiv ale şefului de şantier, vor fi stabilite punctual prin fişa postului. 

a). Coordonează întocmirea planului propriu de Securitate si Sanatate, dispune responsabilităţile pentru personalul tehnic-operativ din subordine in legătura cu întocmirea, urmărirea şi aplicarea prevederilor planului propriu de Securitate si Sanatate. 

b). Completează pct. “Descrierea sumară a lucrării” din planul propriu SSM. 

c). Solicită avizele şi autorizaţiile obţinute de Societate/Sucursala precum şi documentele necesare pentru obţinerea avizelor ce cad în sarcina sa. 

d). Solicită rezultatele şi concluziile evaluării nivelului de risc de către comisia de evaluare a Sucursalei şi stabileşte responsabilităţile pentru prevenirea / reducerea elementelor care generează accidente sau îmbolnăviri profesionale. 

e). Solicită evidenţa zonelor cu risc ridicat şi specific. 

f). Intocmeşte împreună cu responsabilul de mediu şantier inventarul substanţelor periculoase. 

g). Pune planul propriu de securitate şi sănătate la dispoziţia managerului de proiect, beneficiarului sau coordonatorului în materie de securitate şi sănătate după caz. 

 

 CAPITOLUL IV - Identificarea factorilor de risc si echipamente de protectie necesare  

4.1. Evaluarea riscului - reprezinta un proces global de estimare/proximizare a marimii riscului si de decizie asupra faptului ca riscul este sau nu este tolerabil; 

 Factorii de risc cei mai frecventi posibili pot fi: 

A) Factori de risc care depind de executant prin: 

1. ACTIUNI GRESITE 

1.1 Executarea defectuoasa de operatii 

∙ Pozitionari, fixari,asamblari; 

∙ Reglaje 

1.1 Nesincronizari de operatii 

1.3. Efectuare de operatii neprevazute prin sarcina de munca 

∙ Pornirea echipamentelor tehnice; 

∙ Intreruperea functionarii echipamentelor tehnice; 

∙ Alimentarea sau oprirea alimentarii cu energie (curent electric, fluide energetice etc.); 

∙ Deplasari, stationari in zone periculoase; 

∙ Deplasari cu pericol de cadere: 

▪ De la acelasi nivel: 

- prin dezechilibrare; 

- prin alunecare; 

- prin impiedicare; 

▪ De la inaltime: 

- prin dezechilibrare; 

- prin alunecare; 

- prin impiedicare; 

1.4. Comunicari accidentogene 

2. OMISIUNI 

2.1. Omiterea unor operatii  

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protectie 

 B) Factori de risc care depind de sarcina de munca prin : 

1. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI 

1.1. Solicitare fizica 

∙ Efort static; 

∙ Pozitii de lucru fortate sau vicioase; 

∙ Efort dinamic. 

1.1. Solicitare psihica 

∙ Ritm de munca mare; 

∙ Decizii dificile in timp scurt; 

 

C) Factori de risc care depind de mijloace de productie prin : 

1. FACTORI DE RISC MECANIC 

1.1. Miscari periculoase 

1.1.1. Miscari functionale ale echipamentelor tehnice: 

∙ Organe de masini in miscare; 

∙ Deplasari ale mijloacelor de transport etc. 

1.1.2. Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor: 

1.1.3. Deplasari sub efectul gravitatiei: 

∙ Alunecare; 

∙ Cadere libera; 

∙ Scurgere libera; 

1.1.4. Deplasari sub efectul propulsiei: 

∙ Proiectare de corpuri sau de particule; 

1.2. Suprafete sau contururi periculoase: 

∙ Intepatoare; 

∙ Taioase; 

∙ Alunecoase; 

2. FACTORI DE RISC TERMIC 

2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor; 

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC 

3.1. Curentul electric; 

∙ Atingere directa sau indirecta; 

4. FACTORI DE RISC CHIMIC 

4.1. Substante toxice; 

4.2. Pulberi pneumogene; 

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 

5.1. Culturi sau preparate cu microorganisme: 

∙ Bacterii; 

∙ Ciuperci; 

5.2. Plante periculoase (ex.: ciuperci otravitoare) 

D) Factori de risc care depind de mediul de munca prin : 

1. FACTORI DE RISC FIZIC 

1.1. Temperatura aerului: 

∙ Ridicata; 

∙ Scazuta; 

1.2. Umiditatea aerului: 

∙ Ridicata; 

∙ Scazuta; 

1.3. Curenti de aer 

1.4. Presiunea aerului: 

∙ Ridicata; 

∙ Scazuta; 

1.5. Aeroionizarea aerului 

1.6. Accidente de circulatie 

1.7. Zgomot 

1.8. Ultrasunete 

1.9. Vibratii 

1.10. Iluminat 

∙ Nivel de iluminare scazut; 

1.11. Radiatii 

1.11.1. Electromagnetice: 

∙ Infrarosii; 

∙ Microunde; 

1.11.2. Ionizante 

1.12. Potential electrostatic 

1.13. Calamitati naturale (trasnet, inundatie, vant, grindina, viscol, alunecari, etc.) 1.14. Pulberi pneumoconiogene 

2. FACTORI DE RISC CHIMIC 

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici 

2.2. Pulberi in suspensie in aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi 3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC 

3.1. Microorganisme in suspensie in aer: 

∙ bacterii; 

∙ ciuperci; 

3.2. Animale periculoase 

4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI 

∙ aerian; 

∙ spatii inchise, in special in zonele de turnare. 

Pentru diminuarea acestor riscuri se vor lua urmatoarele masuri: 

∙ Cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de catre intreg personalul care participa la realizarea obiectivului (conducatori si executanti); 

∙ Dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor tehnice si verificarea periodica a acestora din punct de vedere tehnic; 

∙ Dotarea cu echipament de protectie a muncitorilor; 

∙ Realizarea semnalizarii de securitate la locurile de munca, iar zonele de interdictie acces al persoanelor neautorizate se vor marca de asemenea; 

∙ Verificarea medicala a salariatilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de munca; 

∙ Organizarea primului ajutor. 

Din factorii de risc prezentati se selecteaza cei aplicabili punerii in opera a proiectului elaborat. 

CAPITOLUL V. Prezentarea activităţilor 

Obiectivul : Depozitul de cereale este un complex de constructii specifice stocarii, tratarii si tranzitului semintelor. 

Investitia cuprinde urmatoarele obiecte:ENDA 

1. ANSAMBLU CELULE SILOZURI (8buc.x2.250t)+UTILAJE DE USCARE,   DESCARCARE-INCARCARE SI DISTRIBUIRE LA CELULE: 

1a-CELULA SILOZ CEREALE H max.=20.10m 

1b-CELULA MATERIAL USCAT H max.=7.90m 

1c-CELULA MATERIAL UMED H max.=14.20m 

1d-USCATOR CEREALE H max.=22.50m 

1e- ARZATOR 

2. CASA MASINILOR 

3. TURN ELEVATOR 

4. BUNCAR DE DESCARCARE 

5. SEPARATOR DE HIDROCARBURI 

6. REZERVOR CARBURANT SUPRATERAN 

7. CANTAR RUTIER 

8. CONTAINER BIROU SEF SILOZ 

9. CONTAINER LABORATOR ANALIZE CEREALE SI PRELEVATOR 

10. CONTAINER VESTIAR PERSONAL 

11. CONTAINER GRUP SANITAR PERSONAL 

12. CABINA POARTA 

13. REZERVOR APA STINS INCENDIU 

14. GOSPODARIE DE APA SUPRATERANA+GRUP ELECTROGEN 

15. BAZIN VIDANJABIL+PLATFORMA GUNOI 

16. POST DE TRANSFORMARE 

17. TRANSPORTOR CEREALE+PLATFORMA METALICA ACOSTARE-INCARCARE IN BARJE 18. IMPREJMUIRE 

19. SPATII VERZI 

20. CIRCULATII PIETONALE 

21. CAROSABIL 

22. PLATFORMA SILOZURI 

23. ACCES TUNEL 

 Descrierea obiectelor 

ANSAMBLU CELULE SILOZURI (8buc. X 2.250t) + UTILAJE DE USCARE, DESCARCARE INCARCARE SI DISTRIBUIRE LA CELULE: 

1a-CELULA SILOZ CEREALE 

Investitia presupune construirea a 8 unitati celule siloz pentru depozitare pe verticala: * regim de inaltime: parter foarte inalt. 

* arie construita si desfasurata: 170,00 mp x 8 unitati = 1360,00 mp 

* capacitate totala 8 celule –18000 tone cereale. 

* structura metalica ; 

* inchidere tabla ondulata zincata, speciala pentru asigurarea conditiilor de depozitare a cerealelor ; 

* fundatie tip radier din beton armat - pentru sustinerea silozului; 

* acoperisul va fi in sarpanta metalica circulara  

1b-CELULA MATERIAL USCAT 

* regim de inaltime : parter foarte inalt. 

* arie construita : 13,25mp 

* arie desfasurata= 13,25mp 

* structura metalica ; 

* fundatie tip radier din beton armat pe conturul picioarelor de prindere a  silozului. 

1c-CELULA MATERIAL UMED 

* regim de inaltime : parter foarte inalt. 

* arie construita : 28,90mp 

* arie desfasurata= 28,90mp 

* structura metalica ; 

* fundatie tip radier din beton armat pe conturul picioarelor de prindere a  silozului. 

1d-USCATOR CEREALE H max.=22.50m 

* structura metalica ; 

* Dimensiuni in plan: 9,60x5,00; 

* Arie construita= 48,00MP 

* utilaj de uscare a cerealelor ; 

1e- ARZATOR 

* structura metalica prefabricata ; 

* Dimensiuni maxime in plan: 10,00X2,50mp; 

* Arie construita= 22,30mp 

2. CASA MASINILOR 

* esafondaj metalic ; 

* inaltime maxima = 16,75M 

* suprafata construita = 63,00MP 

* fundatiile din beton armat ; 

* structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice contravantuite ; * stalpii si grinzile cadrelor transversale vor fi alcatuiti din profile laminate tip HEA 3. TURN ELEVATOR 

* esafondaj metalic ; 

* inaltime maxima = 26,60 m. 

* dimensiuni in plan axe : 5,70x6,00 

* fundatiile din beton armat ; 

* structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice contravantuite ; * stalpii si grinzile cadrelor transversale vor fi alcatuiti din profile laminate tip HEA 4. BUNCAR DE DESCARCARE 

* regim de inaltime : subsol  

* dimensiuni intre axe : 20,00x11,00  

* este o constructie din beton armat ingropata care creaza posibilitatea  preluarii cerealelor direct din autocamioane prin basculare directa in buncar ; * buncarul este carosabil, iar partea pe unde curg cerealele este alcatuita din 

grinzi metalice peste care se gasesc gratare metalice carosabile ; 

* are incluse transportoare care preiau cerealele si le introduc in fluxul  tehnologic. 

* Platform este acoperita cu panouri din tabla cutata si inchisa pe doua laturi.  

5. SEPARATOR DE HIDROCARBURI 

* prefabricat din materiale plastic 

* subteran 

* asigura retinerea hidrocarburilor din apa pluviala 

6. REZERVOR CARBURANT SUPRATERAN 

* echipament prefabricat  

* dimensiuni platforma = 3,00m x 7,00m 

* suprateran, amplasata langa arzator 

* asigura necesarul de combustibil 

7. CANTAR RUTIER 

* amplasat langa laborator 

* prefabricat 

* fundatiile din beton armat ; 

8. CONTAINER BIROU SEF SILOZ 

* Container metalic prefabricat termoizolant, finisat cu materiale specifice birourilor (informativ - imaginea 1) 

* Complet echipat cu instalatii de incalzire, de climatizare

* Dimensiuni: 2,40m x 6,00m 

9. CONTAINER LABORATOR ANALIZE CEREALE SI PRELEVATOR 

* container metalic termoizolat, prefabricat, complet echipat cu instalatii de incalzire si climatizare (informativ - imaginea 2) 

* dimensiuni: 2,40m x 12,00m 

* arie construita=28,80mp 

 

 

10. CONTAINER VESTIAR PERSONAL 

* Container metalic prefabricat termoizolant, finisat cu materiale specifice birourilor  

* Complet echipat cu instalatii de incalzire, de climatizare 

* Dimensiuni: 2,40m x 6,00m 

* Arie construita=14,40mp 

11. CONTAINER GRUP SANITAR PERSONAL 

* Container metallic prefabricat termoizolant, finisat cu material rezistente la apa  (informativ - imaginea 3 ). 

* complet echipat cu instalatii sanitare, de incalzire, de climatizare si cu obiecte sanitare; 

* Dimensiuni: 2,40m x 6,00m 

 

12. CABINA POARTA 

* cabina paza prefabricata din fibre de sticla tip container  

* dimensiuni 2,20mx1,50m 

* vedere pe toate laturile 

13. REZERVOR APA STINS INCENDIU 

* Volum total de apa 54mc; 

* Realizate din materiale plastice  

* Montat in apropierea statiei de pompare 

14. GOSPODARIE DE APA SUPRATERANA+GRUP ELECTROGEN 

* Supraterana cu structura metalica si inchideri placi sandwich triplustrat. 

* Alcatuire: pompa de 5mc/h cu vas de hidrofor de 300litri 

* Dimensiuni: 3,50X2,50 m 

15. BAZIN VIDANJABIL + PLATFORMA GUNOI 

* Volum total de apa 25mc; 

* Prefabricat 

16. POST DE TRANSFORMARE 

* Amplasat in zona parcarii neingradite; 

* Constructie prefabricata speciala supraterana 

17. TRANSPORTOR CEREALE+PLATFORMA METALICA ACOSTARE-INCARCARE IN  BARJE 

* esafondaj metalic ; 

* fundatiile stalpi din beton armat ; 

* structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice contravantuite ; 

* stalpii si grinzile cadrelor transversale vor fi alcatuiti din profile laminate tip HEA 

18. IMPREJMUIRE 

* gard delimitare incinta; 

* poarta mecanizata glisanta in zona de intrare 

* poarta in doua canate in zona de nord (De 66/1) 

19. SPATII VERZI 

* 1,50m in jurul limitei de proprietate; 

* Plantare de arbori pentru perdea de protectie 

20. CIRCULATII PIETONALE 

* Zona betonata trafic usor; 

* In zona containerelor- spatii tehnico sanitare; 

* Suprafata= 280,00mp 

21. CAROSABIL 

* Suprafata= 5310,00mp 

* zona betonata; 

* in zona intrarii este amenajata parcare pentru 22 camioane si 6 autoturisme 

22. PLATFORMA SILOZURI 

* Suprafata= 1970,00mp 

* Platforma betonata cu pante simetrice spre exterior de 0,5%  

23. ACCES TUNEL 

* regim de inaltime : parter 

* dimensiuni in plan : 1,80MX2,07M 

* suprafata construita : 3,70MP 

* este o constructie cu baza din beton si structura metalica si inchideri din tabla zincata la partea superioara 

* asigura accesul in tunelul de sub silozuri printr-o scara.  

* acoperisul are doua pante si este din tabla zincata 

CAPITOLUL VI. Desfăşurarea, organizarea şi coordonarea activităţii 

6.0. Observaţii preliminare 

La realizarea activitatilor din santier vor fi aplicate cerintele Anexei Nr.4 din HG 300/2006, privind “Cerinte minime de Securitate si Sanatate pentru santiere”. Obligatiile prevazute in aceasta Anexa se aplica de fiecare data cand caracteristicile activitatii, circumstantele sau un risc o cer. 

Conform instructajului efectuat si a dispozitiilor angajatorului, angajatii sunt obligati să aplice măsurile de protectie, să folosească mijloacele de muncă în mod adecvat si echipamentul de protectie conform scopului prevăzut. Comportamentul lor trebuie să fie în permanentă de aşa natură, încât situatiile de periclitare a sănătătii să fie pe cât posibil evitate. 

6.1. Zona de lucru 

- Perimetrele de lucru si căile de acces la acestea, precum si alte drumuri de circulatie, săli de recreere, locurile de cazare, instalatiile sanitare si alte utilităti sau obiecte destinate protectiei angajatilor trebuie păstrate în stare bună si sigură. Trebuie luate măsurile necesare pentru păstrarea curăteniei echipamentelor si instalatiilor mai sus mentionate. 

- Zona/zonele de lucru precum si amplasamentele pentru desfasurarea activitatilor sunt în limitele precizate la punctul 2.11.  

Suprafata posturilor de lucru trebuie stabilita, in functie de echipamentul si materialul necesar, astfel incat lucratorii sa dispuna de suficienta libertate de miscare pentru activitatile lor. - Nu se va circula in afara spatiului sigur asigurat de caile de acces din santier si nu se va circula in zone unde instalarea, operarea sau deplasarea unor masini este in desfasurare. Nu se vor face deplasari fara vreun scop in cadrul zonei de lucru. 

- Este interzisa urcarea in vehicule, platforme ridicatoare etc. care nu sunt destinate transportului de persoane. 

- Se va asigura ca diferitele drumuri, zona de lucru, esafodajul si rampele de acces nu au obstacole, cabluri, tevi si orice alte materiale. 

Intre materialele depozitate se vor lasa spatii de acces pentru a facilita interventia in cazul incendiilor. 

- Golurile din planşee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care să permită preluarea sarcinilor rezultate din activităţile care se desfăşoară la locul respectiv, sau vor fi îngrădite cu balustrade şi marcate cu indicatoare de securitate. În cazul utilizării de capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasării. 

- Golurile, şanţurile, rigolele situate în zonele de circulaţie vor fi acoperite sau marcate cu indicatoare, iar în timpul nopţii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase (felinare, avertizoare sau inscripţii luminoase). 

- Nu se va stationa intre doua vehicule sau masini sau intre un vehicul si un obstacol stationar sau in spatele unui vehicul oprit temporar. 

- În situatia în care este necesară mutarea cablurilor/conductelor deja existente, antreprenorul general consultă operatorul de cabluri/conducte competent pentru a obtine acordul acestuia si apoi realizează mutarea conform indicatiilor date de operator. În cazul cablurilor/conductelor aflate în apropierea gropilor de fundatie, trebuie avut grijă ca eventuale tasări să nu ducă la deteriorarea cablurilor/conductelor. 

- Pentru determinarea pozitiei exacte a cablurilor/conductelor în natură, firma de constructii va efectua, după consultarea operatorului de cabluri/conducte, săpături de probă si sondaje. Instalatiile trebuie prevăzute cu un marcaj permanent si distinct. 

Subantreprenorii participanti la lucrarile din acest santier trebuie sa-si stabileasca planul propriu de securitate si sanatate, in cel mult 30 de zile de la data contractarii lucrarii si trebuie sa-l puna la dispozitia managerului de proiect sau al reprezentantului antreprenorului general sau al beneficiarului lucrarii. Acest plan propriu de securitate si sanatate trebuie sa fie armonizat cu planul de securitate si sanatate al santierului. 

Activitatile executantilor se vor desfasura exclusiv in spatiul imprejmuit care apartine santierului, fara a aduce prejudici terenului exterior acestei supafete. 

Este interzisa patrunderea lucratorilor in spatii, terenuri sau alte utilitatii din afara perimetrului imprejmuit. 

Se interzice aruncarea deseurilor menajere a resturilor de materiale constructii sau demolari in afara perimetrului. 

In situatia executatii de faze succesive pe acelasi amplasament acesta se va preda de la primul executant la urmatorul cu proces verbal, mentionandu-se in mod deosebit locurile periculoase (goluri, gropi, substante periculoase,etc) si masurile luate pentru eliminarea ricurilor. In situatia cand cei doi executanti nu pot sa se intalneasca direct, predarea/primirea amplasamentului se va face prin intermediul sefului de santier. 

Inainte de inceperea lucrului la un loc nou de munca si in fiecare dimineata conducatorul locului de munca se va asigura ca activitatile desfasurate nu prezinta pericol pentru lucratorii proprii sau pentru lucratorii altei societati si numai dupa aceea va incepe lucrul. 

Se va evita producerea de zgomote puternice care pot deranja activitatile care se desfasoara in vecinatatea sau locuitorii din zona. 

6.2. Zone de interdicţie 

Zonele din şantier unde personalul executantului are consemn de interdicţie (nu are voie sa intre sau sa-si desfasoare activitatea), acestea vor fi semnalizate corespunzător şi vor fi precizate în planul propriu de securitate şi sănătate al executantului.  

Daca santierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea lucratorilor fara atributii de serviciu in zonele respective. Trebuie luate masuri corespunzatoare pentru a proteja lucratorii sa patrunda in zonele periculoase, zone ce vor fi marcate corespunzator si la loc vizibil. 

6.3. Căi de acces şi mijloace de transport rutiere  

Pentru efectuarea lucrărilor de constructii se va solicita la autoritatea competentă de administratie a drumurilor reglementarea circulatiei pe durata constructiilor. - Instalarea de semne de circulatie trebuie efectuată conform legislatiei rutiere, respectiv după consultarea autoritătilor competente (politie, municipalitate). Este interzisă instalarea de semne de circulatie fără acordul autoritătilor. 

- Este interzisa oprirea pe partea carosabila a drumului daca prin aceasta manevra se obstructioneaza circulatia normala a celorlalte autovehicule pe acel segment de drum. 

- Lăţimea căilor de circulaţie din clădiri, hale, depozite sau alte încăperi de lucru se va stabili în funcţie de felul circulaţiei, gabaritele mijloacelor de transport utilizate şi dimensiunile materialelor sau pieselorcare se transportă. 

- Deplasarea personalului si a mijloacelor de transport in santier si /sau in organizarea de santier se va face exclusiv pe traseele stabilite, fara abateri de la acestea. Se vor realiza semnalizari speciale care sa indice cert pentru cine este destinata zona de deplasare (auto/pietoni) şi bariere care sa împiedice patrunderea utilajelor în zonele de deplasare a pietonilor. 

- Căile de circulaţie pentru persoane şi trecerile amplasate la înălţime vor fi protejate cu balustrade înalte de cel puţin 1 m, prevăzute cu legături de separaţie orizontale intermediare, iar la partea inferioară cu o bordură înaltă de cel puţin 10 cm. 

- Intersecţiile dintre caile de acces din şantier vor fi semnalizate pentru a se atrage atenţia celor care sunt implicaţi în activitatea din şantier. 

- Se va verifica zilnic: daca au aparut denivelari pe caile de acces, daca semnalizarile de securitate au fost deplasate,rasturnate sau deteriorate 

In cazul aparitiei unor probleme ca si cele mentionate mai sus seful de santier va lua masuri imediate pentru remedierea lor. 

- Mijloacele de transport proprii vor respecta cu strictete regulile de circulatie referitor la viteza maxima de deplasare stabilita prin indicatoarele de circulatie; 

- Este cu desăvârşire interzisă depăşirea sarcinii maxime de incarcare a mijlocului de transport pentru persoane si /sau materiile prime si materialele transportate; 

- Sarcina de încărcare a mijlocului de transport, va fi permanent asigurata impotriva caderii, alunecarii sau rostogolirii; 

- Mijloacele de transport proprii vor fi conduse numai de personal autorizat corespunzator si vor fi in permanenta asigurate impotriva utilizarii de catre personal necalificat; 

- Este cu desavarsire interzisa urcarea sau coborarea din mijlocul de transport in timpul deplasarii acestuia. 

- Nu se vor desfasura activitati de incarcare/descarcare cu motorul pornit al mijlocului de transport.  - Atentie ! Masinile speciale de interventie ( SALVARE, POMPIERI, POLITIE, SECURITATE ) au acces nelimitat. 

- Planificarea rutelor temporare se va face tinand cont de siguranta tuturor. - Soferii trebuie sa cunoasca suprafetele pe care trebuie sa conduca vehiculul, fara a risca rasturnarea acestuia. 

- Se vor instala bariere sau alte dispozitive de protectie pentru a evita contactul cu firele electrice de suprafata. 

6.4. Identificarea personalului 

- Identificarea personalului se face in scopul de a recunoaste orice persoana care isi desfasoara activitatea in santier precum si societatea pe care o reprezinta si are caracter de obligativitate. - Toate societaţile vor fi obligate sa informeze postul de control asupra tuturor celor care au acordul lor de a intra în şantier, le vor lua datele personale şi vor informa conducerea şantierului si coordonatorul pe linie de securitate şi sanatate în munca. 

- Accesul in santier este permis numai pe baza legitimatiei de serviciu, eliberata de angajator sau a actului de identitate si a tabelului nominal cu lucratorii ce urmeaza sa execute lucrari in santier in acea zi, pus la dispozitia agentului de paza/sefului de santier de catre angajator (conducatorul locului de munca) sub semnatura. 

- Identificarea se face pe: salopete personalizate si, dupa caz, ecusoane, casti etc.-in cazul identificarii pe casti se specifica culoarea acestora si functia utilizatorului (de executie, de conducere, lucrator desemnat SSM, vizitatori etc.) daca este cazul conform prevederilor contractuale; 

Toate societaţile subcontractoare vor trebui sa furnizeze listele cu muncitorii care lucreaza în şantier. 

Fiecare persoana care intra în şantier trebuie sa cunoasca: 

- modul de circulaţie în santier; 

- riscurile la care se expune; 

- conduita în caz de accident; 

- locul unde se acorda primul ajutor; 

- regulile pe care trebuie sa le respecte astfel încât sa nu sufere accidente. Nerespectarea acestui punct va putea antrena o excludere provizorie sau definitiva a persoanei desemnate pe linie de securitate şi sanatate în munca a respectivei societaţi sau chiar a societaţii, aceste decizii pot fi luate de catre Managerul de Proiect şi Coordonatorul pe Linie de Securitate şi Sanatate în Munca. 

6.5. Organizarea de şantier 

Conform legislaţiei în vigoare, specificarea Organizării de şantier, sarcina de muncă, organizarea activităţii, controlul medical si psihologic al lucrătorilor, autorizarea personalului şi instruirea personalului fac obiectul Planului propriu de securitate şi sănătate al antreprenorul general. 

6.6. Iluminatul şantierului de construcţii 

Iluminarea pe durata lucrului pe timp de noapte a tuturor zonelor de trafic în aer liber si în obiectivele de construit, a tuturor scărilor, culoarelor, pivnitelor si puturilor/căminelor de vizitare, precum si a tuturor suprafetelor de depozitare trebuie asigurată de către antreprenorul general. Iluminatul locului de muncă trebuie însă pus la dispozitie de fiecare angajator. 

Pentru a stabili pozitia exactă a iluminatului în aer liber, care să asigure un iluminat suficient al perimetrului santierului de constructii, trebuie consultata autoritatea locală de supraveghere a lucrărilor de constructii si coordonatorul de santier. 

Montajul trebuie executat exclusiv de către personalul calificat. Intretinerea pe durata lucrărilor de constructii trebuie asigurată si pe timpul noptii si în zilele libere. 

Punctele de lucru fără iluminat natural trebuie prevăzute cu un sistem de iluminare de sigurantă (cum ar fi de ex. lanterne cu acumulator etc.) care să ilumineze mediul cel putin în măsura în care angajatii să poată părăsi locul de muncă în sigurantă. 

Instalaţiile de iluminat din spaţiile de lucru interioare şi exterioare se vor realiza cu corpuri de iluminat ce au grade de protecţie corespunzătoare mediului în care se utilizează (umiditate, agenţi corosivi, pericol de explozie sau incendiu). 

Iluminatul portabil se va folosi ori de câte ori este necesar, ţinându-se seama de următoarele: a) corpul de iluminat să fie special construit pentru iluminat portabil în condiţii proprii locului, mediului şi restricţiilor impuse de acestea; 

b) gradul de protecţie al corpurilor de iluminat portabile şi al materialelor de racordare la reţeaua de alimentare se va alege în funcţie de caracteristica mediului în care se folosesc (umiditate, agenţi corosivi, pericol de explozie sau incendiu). 

CAPITOLUL VII -Echipamente individuale de protecţie 

Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. 

Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii. 

Conform instructajului efectuat si a dispozitiilor angajatorului, angajatii sunt obligati să aplice măsurile de protectie, să folosească mijloacele de muncă în mod adecvat si echipamentul de protectie conform scopului prevăzut. Comportamentul lor trebuie să fie în permanentă de asa natură, încât situatiile de periclitare a sănătătii să fie pe cât posibil evitate. 

Angajatii nu au voie să îndepărteze, să dezactiveze, să modifice sau să deplaseze arbitrar echipamentul si dispozitivele de protectie, în afară de cazul în care acest lucru este necesar si justificat din motive tehnice. Ei sunt obligati, conform instructajului efectuat si a dispozitiilor angajatorului să folosească în mod corespunzător dispozitivele si echipamentele de protectie. 

Înainte de alegerea unui echipament individual de protecţie, angajatorul trebuie să evalueze în ce măsură, echipamentul individual de protecţie pe care intenţionează să-l utilizeze, răspunde cerinţelor . 

- Pentru toate activitatile desfasurate pe şantier, purtarea echipamentelor individuale de protectie este obligatorie, fiind cu desavarsire interzisa desfasurarea oricarei activitati fara utilizarea acestora conform riscului identificat; 

- In vederea protectiei proprii, vizitatorii beneficiaza de aceleasi echipamente individuale de protectie ca si lucratorii, conform riscurilor existente la locurile de munca;  

- Caştile ALBE vor fi rezervate personalului din conducerea şantierului;  - Caştile ALBASTRE sunt rezervate vizitatorilor – nici o societate nu are dreptul sa le utilizeze; 

- Caştile ROŞII sunt rezervate persoanelor însarciante cu securitatea muncii şi prevenirea accidentelor; 

- Caştile GALBENE vor fi rezervate muncitorilor; 

- Toate echipamentele individuale de protectie utilizate vor respecta prevederile legislaţiei înterne şi internaţionale în vigoare (în special, HG 1048/2006 privind cerinţele minime de SSM pentru utilizarea de către lucrători a EIP la locul de muncă). 

- Angajatorul este obligat să asigure condiţii pentru efectuarea verificărilor legale, depozitarea, curăţarea, denocivizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de protecţie în conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorilor. 

- Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai corespunde din punctul de vedere al calităţilor de protecţie, când se constată acest lucru, indiferent de motiv. 

- In cazul lucrarilor de demolare se vor purta obligatoriu casti de protectie, echipament de protectie a ochilor si fetei (ochelari cu brate, ecrane faciale, aparate de protectie respiratorie impotriva pulberilor si prafului), echipament de protectie a mainilor (manusi de protectie impotriva agresiunilor mecanice si chimice), echipament de protectie a picioarelor, echipament de protectiea intregului corp. 

Echipamentul individual de protectie trebuie sa respecte prevederile HG nr.115/2004 privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie si a conditiilor pentru introducerea lor pe piata (cu modificarile din HG 809/2005). 

CAPITOLUL VIII - Echipamente de muncă 

Toate echipamentele individuale de munca utilizate în desfăşurarea lucrărilor vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare (în special Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă).  

Prezentarea echipamentelor de muncă pentru activităţile desfăşurate cât şi transportul şi depozitarea acestora, vor face obiectul Planului de securitate şi sănătate al executantului (conform legislaţiei în vigoare).  

CAPITOLUL IX - Semnalizarea de securitate 

- Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate utilizată la locul de muncă trebuie să fie în conformitate cu cerintele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă. 

- Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare sau prim ajutor şi se realizează după caz, în mod permanent sau ocazional. 

- Instalarea, întretinerea si repararea tuturor semnelor de circulatie, a semnalelor de avertizare (lumini de avertizare sub formă de lumină permanentă sau intermitentă pe timp de noapte) si a instalatiilor de dirijare a traficului trebuie efectuate pe întreaga durată a constructiei, fără exceptie (chiar si în afara timpilor de lucru, respectiv duminicile si în zilele de sărbătoare). O atentie deosebită trebuie acordată functionării acestor instalatii de sigurantă si avertizare pe 

timp de noapte sau în conditii de vizibilitate redusă (ceată, ninsoare etc.). Semnele de circulatie si panourile de avertizare trebuie instalate astfel încât să reziste la intemperii. 

Semnalizarea de securitate se asigura atunci cand masurile tehnice si organizatorice nu sunt suficiente pentru a preveni in totalitate producerea accidentelor de munca si/sau a imbolnavirilor profesionale.  

- Semnalizarea permanentă trebuie să se realizeze astfel: 

a) prin panouri (indicatoare, plăci) şi/sau culori de securitate când se referă la o interdicţie, un avertisment, o obligaţie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor şi la riscurile de lovire de obstacole şi de cădere a persoanelor; 

b) prin etichetă (pictogramă sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau această pictogramă, în cazul recipienţilor şi conductelor aparente care conţin substanţe periculoase; aceste mijloace trebuie plasate pe părţile vizibile, sub formă rigidă, autocolantă sau pictată şi într-un număr suficient de mare pentru a asigura securitatea zonei; 

c) prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la pct. b), în cazul suprafeţelor, sălilor sau incintelor utilizate pentru încărcarea, descărcarea şi depozitarea substanţelor periculoase în cantităţi mari; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafaţa de depozitare sau pe uşa de acces în hală; 

d) prin culori de securitate la marcarea căilor de circulaţie. 

- Semnalizarea ocazională trebuie să se realizeze astfel: 

a) prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbală în caz de atenţionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o acţiune specifică sau evacuare de urgenţă; 

b) prin gest-semnal sau comunicare verbală, în caz de ghidare a persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau pericol. 

Semnalizarea de securitate se asigura in functie de conditiile de munca si riscurile identificate si evaluate din santier fiind specificate ca:  

 -Panouri de semnalizare  

 a)-panouri de interzicere  

 b)-panouri de avertizare  

 c)-panouri de obligativitate  

 d)-panouri de salvare si acordarea primului ajutor  

 e)-panouri privind materialele sau echipamentele de munca pentru prevenirea si stingerea incendiilor. 

 -Semnalizare pe recipiente si pe conducte-se utilizeaza semnalizarea prin panouri sau etichete;  -Semnalizarea obstacolelor si a locurilor periculoase si marcarea cailor de acces. . se realizeaza prin banda alternanta cu inclinatie la 450 , culori uzuale (rosu cu alb sau galben cu negru); 

 -Semnalizarea luminoasa 

 -Semnalizare acustica 

 -Semnalizarea prin comunicare verbala 

 -Semnalizarea prin gesturi –semnal 

Semnalizarea de securitate are dublul rol: pe de o parte, de a interzice accesul lucratorilor din santier in zona derularii procesului tehnologic din halele laminorului, iar pe de alta parte de a interzice accesul lucratorilor din halele laminorului in zonele de constructii.  

CAPITOLUL X –Transportul, depozitarea şi manipularea materialelor 

 10.1. Transportul materialelor şi al lucrătorilor 

 Pentru transportul materialelor se vor respecta urmatoarele: 

- operatiile de incarcare, descarcare, transport si manipulare se vor executa numai sub supravegherea unui conducator al procesului de munca, instruit special in acest scop, care va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operatia respectiva; 

 - cand transportul local se face cu roaba, cu targa sau cu caruciorul, drumul de inapoiere dupa descarcare trebuie sa fie altul decat cel de ducere, indiferent daca transportul se face la sol sau pe schele; 

 - se interzice accesul la locul de incarcare-descarcare al persoanelor sau muncitorilor care nu au nici o atributie in aceste operatii; 

 - in cazul transportarii unor materiale de catre doi sau mai multi angajati, acestia vor merge numai cu fata in directia de mers, fiind interzis mersul inapoi (cu spatele spre sensul de mers).  - targile folosite la transport vor fi executate din lemn sanatos, cu grinzile longitudinale din material intreg. Manerele vor fi bine netezite si prevazute cu scoabe de protectie.  - amenajarea cailor de circulatie se va face potrivit mijloacelor de transport utilizate;  - incarcaturile de pe mijloacele de transport vor fi asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcarea cu materiale va fi astfel facuta incat angajatul care conduce mijlocul de transport sa poate supraveghea parcursul; 

 - incarcatura de transportat nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport. In cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpulmersului;  - transportul angajatilor pe mijloace de transport uzinale, destinate transportului de materiale (electrocare, basculante, platforme, remorci, macarale, transportoare cu benzi, etc.) nu este permis; 

 - la transportul cu autovehicule se vor respecta dispozitiile legale privind circulatie pe drumurile publice; 

 - pentru trecerea angajatilor peste instalatiile de transport se vor amenaja podete prevazute cu balustrade; 

 - in cazul in care trecerile trebuie amenajate pe sub instalatiile de transport, se vor prevedea panouri sau plase de protectie contra caderii materialelor; 

 - transportul pieselor grele si voluminoase se va face numai cu ajutorul instalatiilor de ridicat si de transportat; 

 - transportul materialelor grele si voluminoase se va face dupa caz cu: carucioare, roabe, targi sau mijloace mecanizate; 

 - pentru urcarea si coborarea pieselor grele pe plan inclinat, se vor folosi trolii;  - in cazul folosirii troliilor sau franghiilor, muncitorii vor pastra o distanta suficienta de la piesa, pentru a nu fi surprinsi, in cazul deplasarii sau al caderii accidentale a acestora;  - la transportul obiectelor care nu au suficienta stabilitate pe baza, se vor lua masuri speciale pentru prevenirea rasturnarii lor in timpul transportului; 

 - in cazul in care obiectele grele sunt prevazute cu dispozitive speciale de prindere, acestea se vor verifica in prealabil, pentru a nu avea piese lipsa sau deteriorari; 

 - transportul la distanta al obiectelor cu lungime mare se va face cu mijloace de transport corespunzatoare; 

 - in cazul transportului materialelor pe palete, se interzice stationarea muncitorilor intre palete sau pe terasa de saci; locul de stationare este la extremitatea din afara paletelor;  - transportul solutiilor acide sau bazice se va face numai in vase bine inchise;  - se interzice transportarea recipientelor cu gaze sub presiune prin rostogolire pe sol sau pe podea, atat a celor pline cat si celor goale; 

 - transportul materialelor se va face numai in ambalajul fabricii furnizoare; 

10.2. Depozitarea materialelor  

 Vor fi respectate urmatoarele reguli la depozitarea materialelor:  

-depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, de incendiu, de explozie , etc.; 

-toate materialele vor fi depozitate astfel incat sa se elimine pericolul de cadere sau rostogolire a acestora; 

- otelul beton in colaci sau legaturi, platbandele si sarma in role se stivuiesc prin asezarea alaturata legaturilor, straturile suprapuse stivuindu-se cu un rand de calaje intre ele; -toate materialele vor fi ambalate si pastrate numai in ambalajele originale furnizate de producator, dupa caz; 

-in cazul depozitarii materialelor periculoase (toxice, corozive, cu constituienti chimici) potential generatoare de noxe in atmosfera, se va asigura obligatoriu ventilarea naturala a spatiului de depozitate si se vor monta afise sau placute avertizoare sau de interdictie (fumatul oprit); -sa se asigure conditii de depozitare corespunzatoare pentru materialele care pot suferi degradari fizice, pot genera reactii chimice necontrolate, pot provoca explozii sau incendii, cauzate de factori climatici (vant, ploaie, descarcari electice in atmosfera etc); 

 -se va evita depozitarea comuna a materialelor care pot interactiona chimic;  -locul de depozitare sa nu perturbe desfasurarea activitatii in santier;  

 -sa se utilizeze strictul necesar de materiale pentru desfasurarea activitatilor; Amenajarea de magazii provizorii, altele decât cele puse la dispoziţie prin facilitaţile organizarii de şantier, va fi admisa de catre managerul de proiect şi coordonatorul în materie de securitate şi sanatate în munca al antreprenorului general numai dupa ce s-au luat toate masurile de securitate generale şi speciale. 

10.3.Manipularea manuală a maselor 

La manipularea manuala a maselor nu se vor depasi valorile mentionate in tabelul din Hotărârea Guvernului nr. 1051/2006 privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. 

CAPITOLUL XI - Măsuri igienico-sanitare 

Asigurarea igenico-sanitara pe santier va respecta cerintele punctului 14, Anexa 4 din HG300/2006. 

Pentru aceasta se vor lua urmatoarele masuri: 

▪ Pe amplasamentul, din organizarea de santier, se vor folosi exclusiv ecotoaletele puse la dispozitie de antreprenorul general; Numarul toaletelor va fi stabilit în funcţie de numarul de muncitori estimat, astfel încât sa se asigure minim un W.C. la 20 de lucratori. Prezenţa femeilor în şantier presupune toalete separate. 

▪ Se va asigura necesarul de apa potabila pentru toti lucratorii; 

▪ Pauza de masa se va lua exclusiv in timpul aferent acesteia si numai in locuri amenajate. 

▪ In organizarea de santier este obligatorie existenta trusei de prim ajutor; 

▪ In cazul cand activitatea se desfasoara in conditii de temperaturi extreme (>370C ) sau alte temperaturi care, corelate cu umiditate in exces sunt echivalente cu aceasta temperatura, pentru fiecare lucrator se va asigura un necesar de 2-4 l apa minerala. In cazul in care conditiile de munca devin improprii pentru desfasurarea activitatii se vor lua masuri de reorganizare a timpului de muncă; 

▪ Lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie vestiare corespunzatoare daca acestia trebuie sa poarte echipament de lucru special si daca din motive de sanatate sau de decenta nu li se poate cere sa se schimbe Intr-un alt spatiu. 

Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile, sa aiba capacitate suficienta si sa fie dotate cu scaune. 

▪ Trebuie prevazute vestiare separate pentru barbati si femei sau o utilizare separata a acestora. 

▪ După încheierea lucrului fiecare angajat trebuie să curete întregul perimetru de lucru si să marcheze corespunzător sau să izoleze eventualele locuri ce prezintă un pericol inevitabil. 

Astfel, la sfârsitul fiecărei zile de lucru nicio constructie nu are voie să reprezinte un potential risc pentru persoanele care îsi continuă lucrul, respectiv încep lucrul a doua zi. 

CAPITOLUL XII - Salvare în situaţii de urgenţă şi acordarea primului ajutor 

 Pentru orice tip de eveniment produs (accident de munca, boala profesionala, incident periculos) se va proceda astfel: 

a) -Se va opri activitatea sau echipamentele de munca in zona producerii evenimentului 

b) -Se va asigura interdictia persoanelor neavizate si se va marca cu panouri de semnalizare zona de interdictie; 

c) -Se va asigura primul ajutor cu trusa medicala din dotare in cazul in care evenimentul s-a soldat cu victime; 

d) -Se va analiza daca exista un potential risc de producere a unor evenimente similare;  

e) -Se vor informa partenerii contractuali despre producerea evenimentului; f) -Se vor anunta organele teritoriale abilitate ale statului; 

 Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in orice moment. 

De asemenea, angajatorul trebuie sa asigure personal pregatit in acest scop. Trebuie luate masuri pentru a asigura evacuarea, pentru ingrijiri medicale a lucratorilor accidentati sau victime ale unei imbolnaviri neasteptate. 

Orice accident va fi anunţat imediat catre: 

 - serviciul de urgenţa – apel unic 112; 

 - şeful direct. 

Şeful direct va anunţa imediat lucratorul desemnat in materie de securitate şi sanatate în munca al unitaţii respective. Acesta va anunţa imediat: 

- conducerea unitaţii respective ; 

- managerul de proiect ; 

- coordonatorul pe linie de securitate şi sanatate în munca la nivelul lucrarii. 

Angajatii sunt obligati să anunte neîntârziat superiorului lor sau altor persoane competente fiecare accident de muncă, fiecare eveniment care ar fi putut duce la un accident, precum si fiecare pericol grav si iminent pentru securitatea si sănătatea persoanelor, de asemenea si orice defectiune detectată la sistemele de protectie. 

CAPITOLUL XIII -Măsuri pentru apărarea împotriva incendiilor şi acţiuni în situaţii de urgenţă 

 - Respectarea cerintelor Legii 307/2006 “Legea privind apararea impotriva incendiilor”, hotararile de guvern si ordinele ce reglementeaza aplicarea acestei legi. 

Cateva precizari:  

- In functie de caracteristicile santierului si de dimensiunile si destinatia incaperilor, de echipamentele prezente, de caracteristicile fizice si chimice ale substantelor sau materialelor prezente, precum si de numarul maxim de persoane care pot fi prezente, este necesar sa fie prevazut un numar suficient de dispozitive corespunzatoare pentru stingerea incendiilor, precum si, daca este cazul, un numar suficient de detectoare de incendiu si de sisteme de alarma. 

 - Aceste dispozitive de stingere a incendiului, detectoare de incendiu si sisteme de alarma trebuie intretinute si verificate in mod periodic. 

 - Fiecare încăpere amenajată (inclusiv baracă) va fi dotata cu extinctor pentru interventie in cazul producerii de incendii si pentru fiecare va fi asigurata semnalizarea de securitate aplicata la vedere. 

 - Fumatul este permis numai in spatiile amenajate si destinate special acestui scop (dotate cu ladite cu nisip). 

 -Este interzisa orice sursa care poate declansa producerea de incendii si/sau explozii pentru:  -zone /spatii unde sunt depozitate materiale inflamabile si/sau explozive;  -zone /spatii unde se desfasoara activitati cu materiale inflamabile si/sau explozive;  -zone /spatii unde exista consemn de interdictie pentru fumat si utilizarea flacarii deschise;  -stingerea cu apa a instalatiilor electrice este interzisa; 

 In cazul extrem de producere a unui incendiu se va proceda astfel: 

 -se anunta imediat conducatorul locului de munca 

 -se actioneaza cu extinctoarele din dotare pentru stingerea incendiului; 

 -se anunta echipa de pompieri. 

Atat zonele de interdictie cat si cele de acces vor fi marcate cu panouri de semnalizare amplasate in zone vizibile. 

 

Substanţe şi dispozitive de stingere a incendiilor 

Luandu-se în considerare felul procedurilor de lucru si natura substantelor de lucru inflamabile si care prezintă pericol de explozie, pe santier trebuie să fie tinute la dispozitie, ca parte componentă a echipamentului de santier, substantele si dispozitivele adecvate de stingere a incendiilor, cum ar fi apa de stingere, nisipul de stingere, stingătoarele manuale sau mobile. 

Toate acestea trebuie să fie în permanentă în stare de functionare si în cantităti suficiente. Pentru stingerea incendiilor la substante solide, lichide, gazoase sau metale usoare se vor folosi exclusiv substantele de stingere adecvate pentru clasa respectivă de incendiu, pentru stingerea incendiilor la instalatii electrice aflate sub tensiune si la mijloacele de productie electrice. În apropierea acestora se vor folosi exclusiv dispozitivele adecvate de stingere a incendiilor. 

La efectuarea de lucrări de sudare, tăiere si lipire, precum si la lucrul cu masina cu disc abraziv de retezat metale sau în apropierea unor materiale combustibile sau inflamabile trebuie puse la dispozitie stingătoare manuale (prevăzute cu plachetele de verificare corespunzătoare). 

Substantele si dispozitivele de stingere a incendiilor trebuie să fie bine vizibile, prevăzute cu un marcaj distinct si accesibile în permanentă. Locurile în care sunt amplasate substantele si dispozitivele de stingere a incendiilor trebuie prevăzute cu un marcaj distinct si permanent. 

Pentru realizarea eficientă a măsurilor de prevenire si combatere a incendiilor, un număr suficient de angajati trebuie să fie familiarizat cu mânuirea stingătoarelor mobile. Acestia trebuie instruiti si în privinta aplicării oportune a procedeelor de stingere. 

Stingătoarele si instalatiile de stingere a incendiilor trebuie supuse unei verificări periodice la interval de minimum doi ani. În cazul în care sunt păstrate rezerve de substante de stingere a incendiilor, cum ar fi apa, nisipul etc., se vor controla la intervale de timp corespunzătoare, însă cel putin o dată la sase luni, existenta si cantitătile acestora. Verificările si controalele vor fi înregistrate în procese-verbale. 

Instalaţiile electrice temporare: 

Racordurile instalaţiilor electrice temporare la tablourile principale vor fi efectuate de catre o societate autorizata, care trebuie sa emita şi buletine PRAM. Aceste buletine trebie sa faca parte din documentaţia generala a şantierului aflata la seful de santier. 

Orice intervenţie la instalaţiile electrice trebuie facuta numai de catre electricieni autorizaţi şi numai dupa ce au primit acordul de executare din partea sefului de santier. 

Toate tablourile electrice din şantier, indiferent de societatea care le instaleaza şi exploateaza, trebuie sa respecte masurile de securitate: 

- sa fie încuiate 

- sa nu fie expuse intemperiilor; 

- sa fie dotate cu sisteme automate de intrerupere a alimentarii cu energie electrica în caz de urgenţa (siguranţe automate şi calibrate); 

- sa fie legate la centura de împamântare-centura se verifica periodic (minim anual – buletin PRAM);  

- sa fie dotate cu prize exterioare prevazute cu capace de protecţie şi în perfecta stare . Conductorii electrici care alimenteaza şantierul vor fi suspendaţi astfel încât sa nu fie în pericol de a fi agaţaţi de utilajele care se deplaseaza în zona. 

În cazul existenţei unor instalaţii subterane muncitorii vor fi instruiţi asupra metodelor ce trebuie folosite pentru a fi feriţi de accidente, iar lucrarile se vor desfaşura sub supraveghere tehnica permanenta. 

În zona amplasamentelor cablurilor electrice, ale conductelor principale de apa cu presiune ridicata, ale conductelor de gaze etc., întrebuinţarea rangilor, penelor metalice şi a altor unelte complet metalice nu este permisa. Orice intervenţie se va face sub supraveghere tehnica. 

În apropierea cablurilor electrice subterane lucrarile de sapatura se vor putea executa numai dupa ce cablurile au fost scoase de sub tensiune, şi numai sub controlul personalului de specialitate. 

Atmosfere potential explozive si zone cu pericol de explozie 

Zonele cu pericol de explozie sunt toate acele zone în care pot apărea atmosfere potential explozive în cantităti periculoase, astfel încât devin necesare măsuri de protectie speciale pentru securitatea si sănătatea angajatilor care îsi desfăsoară activitatea în aceste zone. 

În cazul utilizării de lichide inflamabile se va presupune ca implicită aparitia de atmosfere potential explozive, atunci când temperatura maximă a lichidului, de prelucrare sau a mediului nu se află cu minimum 5°C sub temperatura punctului de inflamare, respectiv în cazul unui amestec fără punct de inflamare cunoscut sau în cazul pulverizării temperatura acestora nu se află cu minimum 15°C sub temperatura punctului de inflamare. 

Angajatorii trebuie să determine si să evalueze probabilitatea si durata aparitiei atmosferelor potential explozive, precum si caracteristicile specifice si datele tehnice ale substantelor de lucru care pot forma atmosfere potential explozive. 

Pe baza determinărilor se va întocmi documentul de protectie împotriva exploziilor, document care trebuie să cuprindă următoarele date: 

- pericolele de explozie stabilite; 

- măsurile primare, secundare si reactive de prevenire si combatere a exploziilor care trebuie puse în aplicare; 

- localizarea si clasificarea pe sectoare a zonelor cu pericol de explozie; 

- caracterul adecvat al mijloacelor de lucru, al instalatiilor electrice, al îmbrăcămintii de lucru si al echipamentului de protectie; 

- volumul si rezultatele verificărilor si măsurătorilor; 

- măsurile tehnice si organizatorice necesare pentru prevenirea exploziilor. Procesele de muncă trebuie executate de asa natură încât să fie evitată pe cât posibil aparitia de zone cu pericol de explozie, adică: 

- substantele de lucru care prezintă pericol de inflamare trebuie înlocuite sau reduse la necesarul pentru o zi de lucru; 

- deseurile si reziduurile trebuie eliminate si depozitate astfel încât să nu reprezinte surse de pericol; 

- trebuie evitată degajarea de atmosfere potential explozive; 

- degajarea trebuie înregistrată complet la punctul de iesire sau de formare, - trebuie prevăzute sisteme adecvate de ventilare naturală sau mecanică, 

- nu este voie ca gazele sau vaporii de substante de lucru inflamabile, care sunt mai usoare sau mai grele decât aerul, să se adune în zone joase si să formeze acolo zone cu pericol de explozie; - trebuie evitate pe cât posibil depunerile de praf, iar pentru îndepărtarea acestora trebuie folosite procedee de curătare umedă sau prin aspirare în timpul cărora se va evita pe cât posibil producerea de vârtejuri care să ridice praful în aer; 

- trebuie pusă la dispozitia angajatilor îmbrăcăminte de lucru corespunzătoare (inclusiv încăltăminte de lucru), iar acestia sunt obligati să poarte îmbrăcămintea de lucru corespunzătoare. 

La locurile de muncă ce prezintă pericol de explozie este interzis fumatul, iluminatul cu flacără deschisă sau folosirea focului deschis. Se va atrage atentia asupra acestei interdictii prin afisaje corespunzătoare – panouri permanente cu vizibilitate distinctă. 

Zonele cu pericol de explozie accesibile angajatilor trebuie marcate cel putin cu semnul de avertizare “Atentie! Atmosfere potential explozibile” si cu afisul de interdictie “Interzis fumatul, iluminatul cu flacără deschisă sau folosirea focului deschis”. 

CAPITOLUL XIV -Măsuri privind protecţia mediului 

- Respectarea si aplicarea cerintelor Legii 265/2006 privind modificarea si aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, hotararile de guvern si ordinele ce reglementeaza aplicarea acestei legi. 

Cateva precizari: 

 - Deseurile rezultate din activitatea şantierului vor fi sortate direct la sursa (la locul de producere) si depozitate (cf. HG 856/2002) pe tipuri si categorii in recipientele/containerele puse la dispozitie de antreprenorul general. 

 - Deseurile provenite din activitati menajere vor fi colectate, depozitate in ecopubele si eliminate conform contractului incheiat cu firme de salubrizare autorizate.  - Este interzisa evacuarea molozului şi a deşeurilor prin gaurile tehnologice. 

 - Sunt cu desavarsire interzise: nesortarea deseurilor si depozitarea acestora in alte locuri decat cele mentionate anterior; 

 - In vederea protectiei solului se interzic cu desavarsire: deversari de uleiuri, vopsele, combustibili, diluanti, precum si activitati care au impact semnificativ asupra acestuia;  - In vederea protectiei atmosferei (aerului) se interzice cu desavarsire orice operatie de incinerare (ardere) a materialelor. 

CAPITOLUL XV-Cazuri de forţă majoră 

 In cazul cand se constata existenta unui pericol iminent de producere a accidentelor de munca, a imbolnavirilor profesionale precum a incidentelor periculoase care poate genera victime si/sau pagube materiale, se va contacta de indata Antreprenorul General/Beneficiarul dupa caz. 

 In cazul cand este necesara incetarea activitatii, generata de un pericol iminent si este necesara parasirea locatiei, evacuarea va fi facuta prin punctele precizate în proiect.  Modul de evacuare nu trebuie sa genereze producerea de evenimente pe traseul de evacuare de la santier si/sau organizarea de santier la poarta locatiei. 

CAPITOLUL XVI- Principalele tipuri de activităţi, identificarea riscurilor corespunzătoare acestor activităţi şi măsurile specifice de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale 

Principalele tipuri de activităţi ce urmează să se desfăşoare în cadrul şantierului: 

1- demolari 

2 - săpături / excavaţii; 

3 - montare şi demontare de cofraj; armare; 

4 - preparare şi turnare beton; 

5 - lucrări de montare confecţii metalice; 

6 - lucrări de sudură şi tăiere; 

7 - montare şi demontare elemente prefabricate grele; 

8 - lucrări de instalaţii electrice; 

9 - hidroizolaţii şi termoizolaţii; 

10 - lucru la înăltime; 

11 - utilizarea mijloacelor de producţie de către lucrători; 

 

1. Demolari  

Demolarea, prin natura sa, este o operaţie foarte periculoasă. Pericolele asociate unei  astfel de activităţi sunt următoarele: 

• Prăbuşirea bruscă a întregii structuri, cauzată de slăbirea fundaţiei, de înlăturarea suporturilor,  sau de vibraţii produse de utilaje. 

• Contact cu circuitele ascunse, cum ar fi cele de electricitate, gaze, apă sau substanţe  periculoase. 

• Contact cu azbestul, armătură din oţel, particule de praf în exces sau fibre. 

• Evacuarea molozului sau a deşeurilor. 



Riscuri 

1. Dacă structura se prăbuşeşte, există riscul de moarte sau rănire gravă a muncitorilor sau a  persoanelor în trecere. 

2. Risc de electrocutare dacă se intră în contact cu circuitele electrice existente. 

3. Pericol de leziuni grave dacă gazele sau alte lichide se aprind. 

4. Risc de azbestoză sau cancer de plămâni, de la expunerea la azbest sau la praf în exces. 

5. Risc de otrăvire cu plumb de la armăturile din oţel sau de la conductele din plumb. 

6. Caderi de bucăţi de zidărie, lemn sau moloz pe sosea. 

Ordinea de desfacere a lucrarilor de constructii va fi in principiu inversa ordinii operatiunilor de montaj folosite la realizarea constructiei. 

In vederea respectarii ordinii de desfacere, documentatia tehnica de demolare va cuprinde “grafice de lucru” cu precizarea elementelor, ansamblurilor sa subansamblurilor care se desfac in cadrul fiecarei faze de lucrari intr-o anumita succesiune. 

In fisa tehnica de executie a lucrarilor de demolare se vor prevedea numai acele mijloace care asigura evitarea degradarii materialelor si elementelor de constructii. Inainte de inceperea lucrarilor, obiectele propuse pentru demolare vor fi verificate amanuntit , dupa care se intocmeste un proces verbal in care se descrie situatia de fapt a obiectelor si partile care vor fi demolate, sau masurile de consolidare provizolrie sau definitiva. Pe baza procesului verbal se intocmeste proiectul de organizare a lucrarilor de demolare si desfaceri care va fi aprobat de conducerea tehnica a santierului. 

Riscuri/factori de risc identificati: 

∙ înţeparea şi taierea mâinilor în armaturi  

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la inalţime 

∙ caderea materialelor manipulate în cap, pe mâini sau picioare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

∙ împroşcarea cu materiale 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice 

∙ electrocutare 

∙ incendiu-explozie 

∙ deces 

Principalele masuri de prevenire şi protecţie: 

• Inainte de inceperea lucrarilor de demolare se va proceda la examinarea nu numai a obiectelor  de constructii propuse pentru demolare ci si a cladirilor din imediata vecinatate in scopul  obtinerii informatiilor necesare asupra rezistentei si stabilitatii acestora. Toate observatiile din  inspectia vizuala a cladirilor si uneori, dupa ca z, din sondaje si incercari 

nedistructive, vor fi cuprinse intr-un proces-verbal pe baza caruia se alge metoda de lucru si se  intocmeste proiectul de organizare a lucrarilor de demolare a constructiilor. Lucrarile de  demolare propriu-zise se vor executa conform proiectelor avizate si aprobate. 

• Inainte de initierea lucrarilor de demolare este obligatorie efectuarea unui studiu de specialitate prin care sa se stabileasca cea mai sigura si eficienta metoda de demolare; 

• Se va desemna o persoană experimentată în acest tip de activitate care să supervizeze  demolarea şi care să fie prezentă pe toata durata lucrării. 

• Conducatorul responsabil va aduce la cunostinta muncitorului planul de demolare,  metodele de dexecutare a lucrarilor, locurile cele mai periculoase si masurile de prevenire a  accidentelor. 

 Pentru acest tip de lucrare (demolare) se vor folosi doar muncitori experimentaţi. Lucrarea va fi programată urmărind ca structurile parţial demolate să nu reprezinte un pericol, în  nici un moment si se va studia modul de asigurare a stabilitatii partilor nedemolate pana la  finalizarea operatiunilor 

Se va contacta un funcţionar responsabil cu siguranţa lucrărilor şi se va cauta consultanţă privind  sistemele sigure de lucru. 

Se vor localiza toate liniile de servicii şi se va asigura că acestea sunt debranşate de către  persoane autorizate. 

Se va asigura că zona este izolată printr-un cordon de protecţie pentru a ţine publicul la distanţă. 

Se vor identifica specificaţiile de design care ar putea reprezenta pericole, de ex. cimentul  precomprimat sau postcomprimat, balcoanele suspendate, suprafeţe mari de sticlă sau substanţe  periculoase precum azbestul, plumbul sau oţelăria cu strat de plumb. 

• Se vor utiliza instalaţii şi echipamente adecvate şi se va asigura un loc de muncă corespunzător.  Se analizeaza stabilitatea clădirilor alăturate (se expertizeaza) şi, eventual, se vor consolida.  În timpul lucrărilor se vor amplasa semne de avertizare vizibile pentru public.  Operatorii vor purta căşti, ochelari, cizme de protecţie şi măşti pentru praf , unde este cazul.  Trebuie efectuate inspecţii regulate pentru "Pericole Neprevăzute". 

• Evacuarea molozului se va face cu protejarea publicului dacă în apropiere există artere  principale, iar vehiculele vor fi încărcate corespunzător. 

• Se va stabili modul si locul unde se vor evacua materialele (cu mentiuni speciale pentru  materialele periculoase:toxice, cu risc biologic). 

• Toti muncitorii vor fi instruiti cu normele de protectia muncii corespunzatoare lucrarilor pe  care le executa; 

• Muncitorii vor fi dotati si obligate sa poarte EIP specific activitatii de demolari;  In cazul unui front unic de lucru sau al unei rezistente si stabilitati insuficiente a elementelor ce  se demoleaza, muncitorii vor fi legati cu centuri de siguranta de elementele fixe si rezistente ale  constructiei, elemente care nu se demoleaza. 

 Dezechiparea elementelor de constructie se face cu luarea tuturor masurilor necesare pentru  sortare, pachetizare si de manipulare in vederea transporturilor si depozitarii.  Dezechiparea se va face dupa asigurarea tuturor masurilor de evacuare a materialelor si  elementelor rezultate din demolare si desfacere, prin demontarea mai intai a elementelor de  instalatii functionale si apoi demontarea elementelor de finisaje interioare si exterioare.  Demolarea parapetelor nu se va face dintr-o data, ci treptat, pe paliere. 

 La desfacerea corniselor sau a elementelor in consola, este interzis muncitorilor sa stea pe  ziduri, daca in prealabil nu au fost luate masuri de securitate corespunzatoare, stabilite de catre  conducatorul lucrarilor, in functie de conditiile de lucru. 

• In incaperile in care se scoate podina, usile vor fi imediat incuiate. Daca podina se scoate  partial, golurile vor fi imprejmuite. 

• Planseele dintre etajele de pe care se executa lucrarile de demolare a constructiei nu trebuie sa  aiba goluri neacoperite si neingradite. 

• In cazul in care golurile din plansee sunt prea mari si nu pot fi acoperite cu panouri solide,  accesul in incaperile situate mai jos va fi interzis. 

• Gropile ramase dupa demolare vor fi astupate sau imprejmuite si semnalizate. 

• In punctele de acces spre locul de demolare se vor pune tablite de avertizare si interzicere a  accesului persoanelor fara atributii de serviciu pe teritoriul santierului. 

• Este obligatorie semnalizarea zonei de lucru aflata in raza de actiune, a utilajelor de ridicat,  respective a lucrarilor ce reprezinta pericol. 

• Pasarelele, scarile si platformele de lucru de langa utilajele de constructii vor fi prevazute cu  balustrade de protectie. 

• Masinile si utilajele de constructii vor fi astfel amplasate si instalate incat sa se asigure  stabilitatea si imposibilitatea unor deplasari necomandate. 

• La terminarea fiecarui schimb, fronturile de lucru se vor lasa in siguranta. 

• Locurile de munca care prezinta pericole vor fi semnalizate cu indicatoare de avertizare sau  interzicere. 

• La lucrarile executate pe verticala la doua niveluri diferite, deasupra unui agregat in functiune  sau sub acesta, la lucrarile ce se executa deasupra pasajelor, se vor intocmi fise tehnologice care  vor contine masuri suplimentare de protectie a muncii referitoare la : 

trecerea peste gropi, santuri, pivnite deschise; 

lucrari ce se executa deasupra pasajelor. 

• Golurile din pereti amplasate la partea interioara a acestora si care comunica spre exteriorul  constructiilor sau spre incaperile unde nu exista planseu continuu, se vor ingradi conform  proiectului de executie. 

• .In cazul in care in timpul lucrului se descopera construcutii si instalatii subterane care nu s-au  evacuat dinainte, se intrerup imediat lucrarile si se evacueaza lucratorii. Lucrarile vor putea  continua numai dupa identificarea, stabilirea si convocarea proprietarului, impreuna cu care se  vor lua masuri corespunzatoare de securitate. 

Metode de demolare si masuri de prevenire a riscurilor 

Alegerea procedeului de demolare (demolare prin excavare, prindere cu graiferul,  împingere,sfâsiere, spargere, demontare) depinde de conditiile de la fata locului, de clădirea care  urmează a fi demolată, si trebuie stabilită împreună cu autoritatea locală de supraveghere a  lucrărilor de constructii si cu coordonatorul de santier. 

Plafoanele si alte elemente de constructie nu trebuie suprasolicitate cu moloz sau materiale de constructii. Este necesară evitarea concentrării de mase de moloz. Înlăturarea materialelor poate fi initiată abia după stabilirea măsurilor preventive corespunzătoare. Demolarea prin excavare este admisă doar în conditiile în care nu pot fi utilizate alte metode de  demolare din cauza periclitării sau avarierii unor clădiri învecinate sau din cauza intentiei de  reutilizare a materialelor de constructii si dacă există locuri de stationare stabile si sigure pe  întreg parcursul derulării lucrărilor de demolare. 

Demolarea prin prindere cu graiferul este admisă doar în cazul acelor edificii care nu sunt în  pericol de a se dărâma. La demolarea prin prindere cu graiferul trebuie folosite excavatoare  (dragline) a căror graifer poate depăsi în înăltime elementele de constructie ce urmează să fie  prinse cu cel putin 50cm. 

Împingerea si sfâsierea elementelor de constructie este interzisă, dacă elemente conectate cu  acestea urmează să rămână în picioare. Pentru demolarea prin împingere se vor folosi doar utilaje cu actionare hidraulică. Materialul rezultat din demolare trebuie să poată fi înlăturat doar cu  ajutorul utilajului, fără pătrunderea în clădirea de demolat. 

La demolarea prin spargere pot fi folosite doar utilaje care, conform datelor  producătorilor lor,sunt adecvate pentru distrugerea elementelor de constructii prin utilizarea de  dispozitive tip pară (bile de spargere). Capătul bratului utilajului trebuie să depăsească cel mai  înalt punct de lovire cu cel putin 1,50m. 

a ) Demolare cu unelte manuale 

Desfacerea invelitorilor incepand de la coama, simetric, dupa demolarea cosurilor de fum; Fermele, elementele grele (profiluri metalice, cazane, elemente sanitare, masini grele, etc.) vor fi  demontate si coborate controlat la sol si se va inerzice aruncarea lor de la inaltime; 

La demolarea parapetelor si scarilor se vor lua masuri de blocare a accesului pe nivelul deasupra  caruia se demoleaza; 

Se va sigura spijinirea pe orizontala a peretilor pe masura ce se demoleaza planseele; 

b ) Demolare prin tractare cu cabluri 

- Distanta dintre utilajul de tractiune si constructia de demolat, trebuie sa fie de cel putin  doua ori inaltimea constructiei; 

- Accesul in zona unde va cadea cladirea sau parti din cladire trebuie sa fie ingradit. Seful  de lucrare trebuie sa se asigure ca in aceasta zona nu se afla nici o persoana - Este interzisa taierea zidului mai subtire de 2,5 caramizi; 

- Este interzisa demolarea prin tractare cu cablu a partilor interioare ale unei constructii; - Dupa o demolare partiala prin tractare este interzisa intrarea in cladire pana la prabusirea  totala; 

c ) Demolare prin impingere 

- Indiferent daca se folosesc excavatoarele cu cupa inverse sau cu cupa dreapta, punctual  de aplicare a fortei de impingere va fi situate obligatoriu deasupra centrului de greutate  al elementului demolat; 

d ) Demolare cu ajutorul explozibililor (implozie) 

- Se executa numai de personal special autorizat; 

e ) Demolare cu laser 

- La demolarea cu laser, locul de munca va fi delimitat si semnalizat pe tot perimetrul, iar  operatorul va fi obligatoriu protejat cu un ecran de sticla sau de policarbonat 

2. Săpături/ excavaţii 

Principalele riscuri identificate: 

∙ Surpare (căderea solului incapabil să-şi susţină propria greutate,  cădere cauzată de schimbări ale consistenţei solului, aduse de ploaie sau îngheţ,  mişcarea solului cauzată de variaţii ale structurii, de exemplu pungi de nisip, etc.) 

∙ cadere de la înalţime 

∙ caderea materialelor manipulate în cap, pe maşini sau picioare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

∙ loviri sau striviri provocate de utilaje în mişcare 

∙ mişcari necontrolate ale utilajelor 

∙ taieturi sau înţepaturi provocate de uneltele manuale 

∙ excavatorul sau persoana face contact cu serviciile subterane. 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- În cazul în care stabilitatea structurală si capacitatea portantă nu sunt suficient garantate, lucrările pe santierul de constructii pot fi începute numai după efectuarea lucrărilor de asigurare/stabilizare necesare. 

- În cazul în care este întâlnit un cablu/o conductă străină, se va consulta neîntârziat beneficiarul, autoritătile competente si operatorul de conducte/cabluri, de asemenea va fi informată autoritatea locală de supraveghere a lucrărilor de constructii si coordonatorul de santier. 

- În cazul în care în timpul lucrărilor de terasamente se vor întâlni instalatii neprevăzute,conditii de teren sau hidrologice periculoase, trebuie anuntati neîntârziat autoritatea locală de supraveghere a lucrărilor de constructii si coordonatorul de santier. - În cazul dezgropării unor învelisuri de protectie sau benzi de avertizare, este absolut obligatoriu ca lucrul să fie continuat exclusiv manual. Cablurile si conductele pot fi dezgropate si asigurate numai conform indicatiilor operatorului. Trebuie măsurate coordonatele exacte ale conductelor si cablurilor dezgropate (documentatie pentru lucrări ulterioare). Cablurile si conductele întrerupte trebuie reconectate în mod corespunzător de către personal competent. - Orice lucrare de sapaturi sau umpluturi nu va începe fara un proces verbal de predare a amplasamentului şi a cotei ±0.00 încheiat între beneficiar, proiectant şi executantul lucrarilor. Sapaturile de cercetare se vor face numai sub supravegherea conducatorilor locurilor de munca.  - În cazul cand pe amplasamentul predat exista unele instalaţii subterane în funcţiune, lucrarile de sapaturi se vor executa numai dupa oprirea acestora. Lucrarile se vor executa numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca. Înainte de începerea lucrarilor de sapaturi sau umpluturi se va face un instructaj temeinic cu privire la metodele de execuţie, sculele sau utilajele de construcţii ce se pot folosi, aşezarea personalului muncitor la locul de munca.  

- În cazul în care în timpul execuţiei sapaturilor se depisteaza instalaţii subterane necunoscute iniţial şi care nu sunt indicate în documentaţia tehnica de execuţie se va opri imediat execuţia şi se vor scoate oamenii din zona de lucru. 

- Executarea manuala a lucrarilor de sapaturi în apropierea cablurilor electrice, subterane sub tensiune se va face numai dupa oprirea curentului. Daca nu se poate opri curentul se vor lua masuri speciale care sa asigure securitatea personalului (folosirea sculelor din lemn şi supravegherea stricta a lucratorilor de catre conducatorul locului de munca). Se interzice categoric în aceste cazuri folosirea de unelte şi scule metalice. 

- Daca în timpul executarii lucrarilor de sapatura sau de umplutura se manifesta prezenţa unor gaze, substanţe toxice sau se constata lipsa de oxigen, se va opri imediat lucrul si se va scoate personalul din zona periculoasa. Se va convoca imediat la faţa locului beneficiarul şi proiectantul care împreuna cu constructorul vor întocmi un program de masuri – care va fi respectat integral – menit sa elimine pericolul de explozie sau incendiu şi cauzele care au condus la apariţia acestor gaze sau substanţe toxice. Se interzice reluarea lucrarilor daca nu se realizeaza complet programul de masuri întocmit de organele în drept, sau nu se elimina cauzele care au condus la prezenţa gazelor sau substanţelor toxice  

- Înainte de începerea lucrarilor de sapaturi cu sau fara sprijiniri, trebuie sa se pregateasca terenul dupa cum urmeaza : 

∙ sa se îndeparteze apele de suprafaţa de pe amplasamente şi din zonele lucrarii în scopul eliminarii pericolului de inundare a gropilor sau a şanţurilor, de înmuiere a terenului şi de prabuşire a malurilor. 

∙ pentru eliminarea pericolului de inundare a malurilor se vor executa drenaje, canalizari sau şanţuri de scurgere care sa devieze apele de suprafaţa sau pe cele subterane. 

- În zonele în care se executa sapaturi şi se circula, se vor prevedea obligatoriu semne de marcaj, parapete de protecţie, iluminat pe timp de noapte, împrejmuiri, balustrade, panouri pentru limitarea vitezei de deplasare a vehiculelor şi utilajelor. Este interzis ca aceste incinte sau gropi sa fie lasate ,când nu se lucreaza, fara parapete, şi neiluminate pe timp de noapte. Daca este cazul se va asigura şi paza. 

- Se interzice staţionarea autovehiculelor, tractoarelor şi utilajelor de construcţii în zona prismei de alunecare a terenurilor unde se fac sapaturi. Se permite staţionarea sau circulaţia în zona prismei de alunecare numai daca pereţii sapaturilor sunt sprijiniţi cu sprijiniri realizate pe baza de calcule. În aceste zone viteza de circulaţie este de maxim 3-5 km pe ora. 

- În cazul în care se executa lucrari de sapaturi în zonele cu circulaţie intensa sau de utilitate publica , spaţiile respective vor fi îngradite cu panouri de 1,5 – 2 m înalţime, sau cel puţin cu parapete de 1 metru înalţime. Se vor prevedea obligatoriu panouri şi semne de avertizare împotriva accidentelor, indicatoare de drum îngustat,ocolorire şi limitare a vitezei. Este obligatorie asigurarea iluminatului pe timp de noapte. Se vor lua masuri pentru devierea circulaţiei. Acolo unde nu se poate devia circulaţia se vor plasa permanent persoane care sa asigure fluenţa circulaţiei. Toate utilajele folosite la sapaturi vor fi amplasate în afara parţii carosabile a drumurilor. 

- Saparea gropilor de fundaţie şi a şanţurilor cu adancime mica în terenuri cu umiditate naturala şi unde nu exista ape freatice de suprafata se vor executa fara consolidari sau sprijiniri dupa cum urmeaza : 

- în teren usor (nisip, umpluturi) pâna la adâncimea de 70 de cm. 

- în teren mijlociu (manual) pâna la adâncimea de un metru. 

- în teren tare (manual ) pâna la adâncimea de 1,6 metri. 

- în teren foarte tare, se sapa (manual) pâna la adâncimea de 2 metri. 

- Pamântul provenit din sapaturi sprijinite sau nesprijinite, va fi aşezat la o distanţa de minim 0,5 metri faţa de pereţii sapaturii. Se recomanda ca pamântul provenit din sapaturi, pe masura extragerii, sa fie îndepartat sau transportat în afara şantierului. 

- Daca în timpul executarii sapaturilor se gasesc corpuri dure izolate (betoane, bolovani etc.) se vor lua masuri de indepartarea a lor cu ajutorul unor utilaje sau mecanisme, dupa ce aceştia au fost eliberaţi de pamânt sau de alte parţi aderente. În timpul operaţiunilor de scoatere a bolovanilor personalul va fi evacuat din zona periculoasa. 

- Pentru eliminarea pericolului de accidentare prin surpare de maluri la sapaturi, se va supraveghea şi controla zilnic starea terenului unde se executa asemenea lucrari. Acolo unde sunt posibile surpari sau alunecari de mase de pamânt, indiferent daca sunt sau nu sunt facute sprijiniri, se vor lua imediat masuri de consolidare. Numai dupa aceea se va continua executarea sapaturilor.  

- Conducatorii locurilor de munca sunt obligaţi ca înainte de reluarea lucrarilor de sapaturi sa controleze zilnic pereţii si stabilitatea terenului. Daca se constata ca sunt pericole de accidentare nu se va permite reluarea lucrarilor decât dupa înlaturarea acestor pericole. - Se interzice categoric executarea sapaturilor sau astuparilor în terenurile necompactate, umidificate sau supraumidificate, nisipoase, fara sprijiniri. 

- Cand sapaturile trebuiesc executate cu pereţi verticali sau cu pante mai mari se vor executa obligatoriu sprijiniri. 

- În cazul când se observa infiltraţii mari de apa (izvoare, pânze de ape freatice etc.) sau creşte nivelul apelor, se vor evacua imediat muncitorii din incinta . Reluarea lucrarilor de sapaturi se va face numai dupa eliminarea cauzelor sau a fenomenelor naturale care au condus la creşterea nivelului apelor. 

- Se va cerceta periodic terenul şi se vor lua masuri pentru desprinderea şi rostogolirea pietrelor sau a bolovanilor care ameninţa sa se prabuşeasca. Executarea acestor operaţii se va face numai dupa luarea masurilor care sa elimine producerea accidentelor (întreruperea circulaţiei şi scoaterea personalului din zona periculoasa). 

- Accesul lucratorilor în incintele de sapaturi (gropi, şanţuri, etc), cu sprijiniri sau fara sprijiniri, se va face pe scari sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice sau platforme construite special în acest sens. Scarile trebuie sa fie solide şi bine fixate. De asemenea ele trebuie verificate zilnic şi menţinute în stare buna şi cu treptele curate. 

- Toate utilajele şi mecanismele care se folosesc la executarea sapaturilor sau umpluturilor trebuie sa fie în perfecta stare de funcţionare, trebuie sa fie dotate cu toate dispozitivele de protecţie, de semnalizare acustica sau optica şi cu limitatoare de cursa în buna stare de funcţionare. 

- Executarea de sapaturi mecanizate fara sprijiniri se poate face fie în taluz liber, fie în trepte cu pereţi verticali. Amplasarea utilajelor pentru sapaturi sau umpluturi va fi facuta astfel încât sa nu existe pericolul alunecarii sau rasturnarii acestora în incinta sapaturilor. - Daca sapaturile mecanizate se executa cu sprijiniri se vor lua masuri ca acestea sa nu fie deteriorate în timpul execuţiei sapaturii. 

- În timpul execuţiei terasamentelor cu mijloace mecanizate se interzice accesul oricarei persoane deasupra frontului de lucru. Aceste zone se vor delimita prin panouri, împrejmuiri sau alte mijloace.  

De asemenea nu se admite executarea de lucrari auxiliare sau alte operaţii pe partea opusa frontului de lucru sau în apropierea acestuia. 

- Înainte de începerea sapaturilor cu mijloace mecanizate se va verifica rezistenţa terenului şi apoi se va nivela sau compacta daca este cazul. 

- Toţi lucratorii care lucreaza direct sau indirect cu utilajele de construcţii sau cu mijloacele mecanizate vor fi instruiţi în privinţa tuturor masurile speciale de securitatea muncii pe care trebuie sa le respecte. Aceste masuri vor fi înscrise în fişele de instructaj individual. - Trecerea sau staţionarea muncitorilor pe sub cupele sau braţele excavatoarelor este categoric interzisa. 

- Este categoric interzisa prezenta unor persoane straine pe sau în utilajle de sapat în timpul lucrului. Urcarea şi coborârea din utilaje se va face numai dupa oprirea acestora şi numai pe scarile de acces special construite în acest sens. 

- Daca se folosesc mai multe utilaje în acelaşi punct de lucru distanţa dintre ele nu trebuie sa fie mai mica de 10 m.  

- Personalul de deservire al excavatoarelor trebuie sa fie calificat şi autorizat în acest sens. 

- La traversarile de drumuri, utilajele şi sculele folosite la sapaturi se vor amplasa în afara zonelor carosabile ale acestora. Este interzisa depozitarea de utilaje sau materiale pe şosea sau mai aproape de 5 m de marginea drumului.  

- În cazul spargerii blocurilor din beton armat cu ciocane pneumatice mari muncitorii vor purta ochelari şi casti de protecţie. Distanta dintre spargatorii de piatra va fi de cel puţin 3 m, iar distanţa dintre punctele de lucru şi locurile pentru spart piatra nu va fi mai mica de 10 m.  

3. Montare şi demontare de cofraje; Armare  

Principalele riscuri identificate: 

∙ înţeparea şi taierea mâinilor în armaturi  

∙ prinderea mâinilor în cofraje  

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la inalţime 

∙ caderea materialelor manipulate în cap, pe mâini sau picioare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- Cofrajele trebuie sa corespunda formelor şi dimensiunilor din proiecte , sa reziste la sarcinile ce le revin din greutatea proprie a betonului, a armaturilor, a utilajelor de turnare şi a oamenilor care circula pe ele în timpul lucrului.  

- În general cofrajele şi eşafodajele sunt din prefabricate. Ele trebuie sa permita o montare simpla şi o reutilizare maxima.  

- Se va acorda o atenţie deosebita umplerii cofrajelor cu beton şi în mod special ridicarii cofrajelor pe masura întaririi betonului. Toate dispozitivele de ridicare ale cofrajelor de care sunt agaţate tijele sau elementele de susţinere vor fi controlate zilnic de catre conducatorul locului de munca. Aceste opeţiuni se vor efectua numai de catre lucratori special instruiţi pe linie de securitatea muncii. 

- O atenţie deosebita se va acorda pregatirii turnarii prin repartizarea de sarcini concrete pe oameni şi instruirea oamenilor care executa turnarea şi manevrarea cofrajelor. - Decofrarea se face numai dupa aprobarea de catre conducatorul locului de munca. Demontarea cofrajelor de la construcţiile din beton armat se va executa numai dupa ce s-au luat toate masurile corespunzatoare împotriva caderii neprevazute a unor elemente ale acestora. Demontarea cofrajelor şi susţinerilor acestora, se face numai sub supravegherea permanenta a conducatorului locului de munca şi de sus în jos. 

- Dupa demontarea cofrajelor, golurile lasate în planşeele de beton simplu sau armat, vor fi împrejmuite sau acoperite cu panouri bine fixate.  

- Demontarea cofrajelor de la betoanele turnate sub nivelul terenului, se va face înainte de scoaterea consolidarilor sapaturilor. 

- Cofrajele mobile vor fi montate respectându-se masurile de securitatea muncii ca şi la cofrajele fixe. Pentru apararea lucratorilor de caderea betonului sau a altor materiale sau obiecte, se vor monta panouri de protecţie de cel puţin 3 metri laţime, perpendiculare pe zidul cladirii sau construcţiei respective. Se vor monta panouri şi deasupra instalaţiilor sau utilajelor tehnologice şi deasupra locului de manipulare a betonului. Nu se admite supraâncarcarea cofrajelor mobile cu oameni, materiale sau armaturi peste sarcina calculata. 

- Armaturile din otel beton sau din profile rigide cât şi armaturile pentru betonul precomprimat vor fi prelucrate numai dupa tehnologia prevazuta în proiectele de execuţie sau fişele tehnologice. Prelucrarea armaturilor din otel beton se va face mecanic sau manual în funcţie de volumul necesar lucarii respective. 

- Pentru fasonarea armaturilor din oţel, atât manual cât şi mecanic, se vor folosi scule rezistente (chei de fasonat drepte sau frânte, dornuri, dispozitive de îndoire) sau dispozitive special construite în acest sens). Dornurile şi dispozitivele de îndoit se vor fixa pe bancuri în colţurile opuse pentru a permite fasonarea ciocurilor fara accidente. Discul de la dispozitivul mecanic pentru fasonat armaturi va avea cel puţin trei dornuri (cel din centru, dornul de ghidare şi cel de reazem) şi vor fi prevazute aparatori de protecţie. 

- La armarea construcţiilor din beton armat se folosesc şi schele portante. Prin folosirea acestora se înlocuiesc în mare masura eşafodajele de susţinere a betonului armat. Schelele portante se folosesc de obicei la construcţii cu deschideri mari (acoperişuri, poduri) şi se pot alcatui din profile laminate din bare rotunde sudate sau dintr-o combinaţie a armaturilor rigide cu oţelul beton sub forma de grinzi cu zabrele spaţiale, arce spaţiale sau carcase spaţiale. La executarea acestor schele se vor respecta întocmai prescripţiile de execuţie din proiecte şi se vor instrui în mod special lucratorii care executa asamblarea lor atât la sol cât şi pe construcţii. 

- Este interzis a se monta stând pe cofraje armaturi în grinzi sau în alte elemente izolate ale construcţiei. Montarea armaturilor la înalţime se va face numai de pe schele de lucru, cu respectarea masurilor specifice pentru lucrul la înalţime. 

- Capacele de vizitare/de puturi, robinetele de închidere, racordurile si armăturile trebuie să rămână în permanentă accesibile si vizibile. Este interzisă amplasarea de utilaje, materiale, vehicule sau materiale de constructii pe acestea. 

 

4. Preparare si turnare beton 

Principalele riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la înalţime 

∙ împroşcarea cu beton (turnarea/scurgerea betonului în imediata apropiere a marginii şantierului producând răni angajaţilor, persoanelor sau proprietăţii/vehiculelor, arsuri ale pielii de la aditivii pentru beton. 

∙ lovire sau strivire (răniri ale personalului produse de bolţuri incorecte/proeminente utilizate în mijloacele de susţinere şi de cuiele proeminente din lemnele în scări, ∙ accidente provocate de miscarea utilajelor (in timpul utilizării pompelor de ciment şi a îmbinărilor neetanşe furtunurile cu aer comprimat pot răni/lovi personalul.) ∙ cadere de la acelaşi nivel , împiedicare. 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- Schelele şi eşafodajele pentru transportul betonului trebuie sa aiba o podina continua cu laţimea de cel putin 1.2 m , împrejmuite cu balustrade şi sa fie rezistente la o sarcina de 80 kg. (sa nu faca sub acţiunea acestei sarcini în plan vertical o sageata mai mare de 3 cm) - Golurile din podina destinata alimentarii cu beton sau turnarii betonului trebuie acoperite în timpul lucrului. 

- Dupa ce s-a montat armatura, circulaţia pe cofraje pentru transportul betonului trebuie sa se faca pe podine speciale. 

- În cazul utilizarii pompelor mecanizate pentru transportul betonului trebuie avute în vedere riscurile specifice şi este necesara respectarea urmatoarelor masuri : = Exista riscul ca braţul sau pompa sa execute mişcari neaşteptate imediat ce telecomanda este activata. Nu se staţioneaza în raza de acţiune a pompei. 

= Maşina se opreşte din punct de vedere electric numai când butonul de OPRIRE DE URGENŢA este apasat. Cu toate ca aceasta face ca toate valvele acţionate hidraulic sa se dezactiveze, nu puteţi preveni astfel, de exemplu, o cadere neprevazuta a braţului datorita scurgerilor la sistemul hidraulic.  

= În nici un caz nu apasaţi butonul de OPRIRE DE URGENŢA daca braţul are mişcari necontrolate, deoarece nu veţi mai avea posibilitatea sa va opuneţi acestor mişcari. = Exista riscul ranirii persoanelor aflate în zona din jurul turnarii în cazul în care capatul conductei se desprinde în timpul pomparii, dupa ce s-a rezolvat un posibil blocaj sau în timpul spalarii. Aceasta zona are diametrul egal cu de doua ori lungimea capatului conductei. Capatul conductei trebuie lasat liber, “atârnat”. Verificaţi ca nimeni nu se afla în zona periculoasa. Ţineţi aceasta zona sub observaţie permanenta. Trebuie sa opriţi lucrul imediat şi sa apasaţi butonul pentru OPRIRE DE URGENŢA daca cineva patrunde în zona periculoasa. = Nu îndoiţi niciodata capatul conductei flexibile peste ceva. Nu încercaţi niciodata sa-l îndreptaţi crescând presiunea. Capatul conductei nu trebuie introdus în beton. Întinderea braţului şi a capatului peste lungimea specificata este interzisa. Capatul conductei trebuie asigurat împotriva caderii. 

= Aerul prins în linia de livrare este periculos deoarece aerul comprimat este eliminat brusc la capatul liniei de livrare şi betonul poate fi “aruncat” în mod exploziv. Din aceste motive nu trebuie permisa aspiraţia aerului. De aceea trebuie sa umpleţi întodeauna rezervorul agitatorului cu beton pâna la axul agitator în timpul operaţiilor de pompare. 

= Nu folosiţi niciodata forţa pentru a pompa beton segregat sau cu cocolaşe deoarece va începe sa se sedimenteze în linia de livrare şi se vor produce blocaje foarte uşor.  

= Bratul poate “cadea” în timpul pauzelor lungi de pompare ca o consecinţa a racirii fluidului hidraulic. Din aceste motive nu lasaţi niciodata braţul întins în timpul pauzelor. = Maşina trebuie oprita, iar sistemul hidraulic, inclusiv rezervorul, trebuie depresurizate complet atunci când masuraţi lungimea necesara pentru conductele de apa, deoarece altfel exista riscul ranirii atunci când tubul de transfer îşi schimba poziţia. = Un coş de prindere la capatul liniei de livrare este absolut necesar daca scoateţi betonul cu ajutorul aerului comprimat, altfel exista riscul accidentarii când buretele de spalare şi betonul sunt expulzate. 

= Exista un risc crescut de accidentare când curaţaţi cu aer comprimat. Operaţiunea de curaţare trebuie executata doar de un specialist sub supravegherea sa. Toate persoanele care participa la acesta operaţiune trebuie instruite în ceea ce priveşte siguranţa.  = Trebuie sa strangeţi braţul de pompare daca doriţi sa ridicaţi spatele maşinii pentru a poziţiona o roaba sub rezervor. 

- Înainte de betonare se vor îndeparta de pe cofraje orice corpuri straine (moloz, resturi de lemn, stropituri de beton etc.) Dupa perfecta curaţire a cofrajelor ele vor fi bine udate cu apa, pe toate parţile care vin în contact cu betonul, astfel încat ele sa se îmbibe cu apa.  - În cazul turnarii betonului la înalţime mai mare de 1.5 m podinele de lucru ale betoniştilor trebuie împrejmuite cu balustrade şi cu scânduri de margine. 

În cazul turnarii betoanelor pentru executarea acoperişurilor, cornişelor, luminatoarelor etc. care au o înclinare mai mare de 30 grade, betoniştii trebuie dotaţi cu centuri de siguranţa ce se vor lega prin frânghii de elementele rezistente ale construcţiei. 

- Turnarea betoanelor la adâncimi mai mari de 1.5 m sub nivelul podinei de lucru trebuie facuta cu ajutorul jgheaburilor sau al burlanelor telescopice, care vor fi bine fixate de schelele de susţinere ale cofrajului. 

- La compactarea betonului cu ajutorul vibratoarelor electromecanice trebuie luate urmatoarele masuri: 

- Instalaţiile electrice necesare punerii în funcţiune a vibratoarelor electromecanice se vor face cu respectarea regulilor de securitate specifice instalaţiilor electrice. 

- În timpul deplasarii vibratorului percum şi în cazul întreruperii lucrului, oricat de scurta este oprirea, se va deconecta obligatoriu vibratorul de la reţea. 

- Conductorii electrici care alimenteaza cu energie vibratorul trebuie sa fie flexibili şi izolaţi în tub de cauciuc. 

- Carcasa vibratorului trebuie sa fie legata la pamânt, iar muncitorii vor purta în timpul lucrului cizme şi manuşi electroizolante. 

- Se interzice folosirea vibratoarelor defecte sau recurgerea la improvizaţii. - Este interzis accesul lucratorilor în zona apropiata locului turnarii deoarece este posibila caderea betonului în timpul turnarii, caderea armaturilor, a tijelor şi elementelor de la cofrajul spaţial si glisant şi a altor elemente de construcţie. În zonele respective se vor monta placuţe avertizoare.  

5. Lucrări de montare de confecţii metalice 

Riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime;  

∙ cadere de la înalţime; 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice; 

∙ electrocutare; 

∙ cadere de la acelaşi nivel , împiedicare; 

∙ strivire; 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- Activitatile de constructii si confectii metalice se vor executa numai de catre personal calificat si instruit special pentru aceste activitati. 

- La nituirea pieselor casetate, lucratorii vor fi dotati cu antifoane. 

- Sculele, uneltele şi dispozitivele de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare trebuie să fie în perfectă stare şi să corespundă specificului lucrării. 

- Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele şi sculele din dotare sunt în stare tehnică corespunzătoare.  

- Uneltele şi sculele care nu corespund din punctul de vedere al securităţii muncii se vor scoate din uz, repara (cele care se pot recondiţiona) sau casa. 

- Sculele şi uneltele de mână vor fi confecţionate conform standardelor în vigoare, din materiale corespunzătoare operaţiilor care se execută, fără a se permită deformări, fisuri sau desprinderi de aşchii, bavuri. 

- Este interzisă folosirea sculelor şi uneltelor fără mâner, precum şi folosirea aceluiaşi mâner la mai multe scule. 

- Este interzisă folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau ştirbite, precum şi a uneltelor de mână cu improvizatii. 

- În timpul transportului, părţile periculoase ale sculelor sau uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc. vor fi protejate cu apărători sau teci adecvate. 

- Sculele şi uneltele de tăiat vor fi verificate dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect în raport cu operaţia de executat. 

- Sculele de perforat vor fi verificate daca au profilul corect în raport cu operaţia de executat 

- Sculele şi dispozitivele de taiat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: = să nu fie degradate, cu crăpături sau ruginite; 

= foarfecele pentru tăiat vor avea lamele strânse astfel încât să preseze una pe alta, fără joc în axul de fixare; 

- Sculele şi uneltele de mână vor fi păstrate - după caz - în dulapuri, lăzi, rastele sau suporturi speciale şi orientate spre exterior pentru a putea exclude contactul cu părţile active ale acestora. 

- Uneltele acţionate electric sau pneumatic vor fi folosite numai de lucrătorii care cunosc bine atât metodele de lucru cât şi pe cele de protecţie a muncii. 

- Este interzis ca în timpul lucrului să se aşeze unelte pe treptele scărilor mobile, schele, tablouri electrice etc. 

- Conductele flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului si presiunii de lucru, iar fixarea lor pe racorduri se va face numai cu coliere metalice. 

- Sculele şi uneltele vor fi păstrate în truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau căderea de la înălţime. 

- Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse şi de ochiuri special prevăzute în centurile de siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă în parte, in asa fel incat lucratorul să le aibă la îndemână, luându-se, totodată, măsuri ca în timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze şi să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor. 

- Nu se admite folosirea unor scule şi unelte improvizate în timpul montajului. - Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, înainte de începerea lucrului, de către muncitorii însărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei de montaj. Verificarea va urmări să constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii sau dezaxări. 

- Dacă în jurul locurilor în care se sudează electric nu se pot aşeza paravane protectoare pentru vedere se va împrejmui locului de muncă si se vor monta panouri avertizoare pe care se va inscrie: "Nu vă uitaţi, se sudează";  

- Pentru sudurile executate în pantele exterioare ale construcţiei, conducătorul locului de muncă va indica fiecărui sudor în parte locul de prindere a frânghiei centurii de siguranţă; - Traseele conductorilor şi cablurilor aparatelor de sudură vor fi degajate de orice ar putea duce la deteriorarea lor. 

INCARCAREA, DESCARCAREA, MANIPULAREA, TRANSPORTUL SI  DEPOZITAREA MATERIALELOR SPECIFICE LUCRARILOR DE CONSTRUCTII SI CONFECTII METALICE.  

- Operatiile de incarcare, descarcare, transport, manipulare si depozitare se vor executa numai sub supravegherea unui conducator al procesului de munca, instruit special in acest scop, care va stabili procedeul de lucru nepericulos pentru operatia respectiva, cu respectarea prescriptiilor ISCIR. 

CONFECTIONAREA ELEMENTELOR CONSTRUCTIILOR METALICE  INDREPTARE, DEBITARE 

⮚ La operatiile de indreptare manuala se va urmari ca sculele cu care se lucreaza sa fie in stare tehnica corespunzatoare pentru a nu pune in pericol lucratorii care executa operatia si nici pe cei de la locurile de munca invecinate. 

⮚ In cazul in care indreptarea profilelor si tablelor se executa pe masini de indreptat se vor respecta urmatoarele : 

- manevrarea materialului se va face astfel incat introducerea sa nu se faca oblic; - este interzisa introducerea mainii in zona organelor active ale masinii, precum si inlaturarea deseurilor sau a pieselor in timpul functionarii masinii; 

- intimpul indreptarii, profilele si tablele vor fi sprijinite pe mese cu role sau capre metalice; 

- actionarea comenzilor masinii se va face numai de catre lucratorul special desemnat pentru executarea acestei operatii. 

⮚ La debitarea profilelor si tablelor cu masini de debitat se interzice sustinerea cu mana a materialului. Sustinerea se va face cu dispozitive de prindere pe mese cu role sau bile, care usureaza miscarea in avans. 

⮚ Operatia de taiere se va executa numai dupa ce s-a verificat fixarea materialului si indepartarea lucratorilor din zona de lucru. 

⮚ Accesul in spatele masinilor de debitat in timpul functionarii acestora este interzis; locul va fi ingradit cu o balustrada demontabila de protectie. 

⮚ Se interzice taierea mai multor table suprapuse sau a tablelor mai groase decat este prevazut in instructiunile de folosire a masinii. 

⮚ Indepartarea deseurilor sau a pieselor taiate se va face numai dupa oprirea masinii si numai cu ajutorul carligelor metalice, folosind echipament individual de protectie adecvat. 

⮚ In timpul valtuirii nu sunt permise: - atingerea cu mana a valturilor in rotatie; - ungerea sau curatarea valturilor in timpul rotirii; 

- urcarea lucratorilor pe tabla. 



PATURI DE LUCRU 

⮚ Daca in cazul subansamblurilor metalice cu gabarite mari sunt necesare doua instalatii de  ridicat in vederea asezarii subansamblurilor in pozitii noi de lucru, se vor lua urmatoarele  masuri: 

- se va interzice accesul persoanelor in zona de lucru; 

- coordonatorul lucrarii va comanda ambele instalatii de ridicat; 

- dispozitivele de legare vor fi in prealabil verificate si vor fi in numar suficient; 

- in cazurile necesare se vor executa consolidari provizorii cu ajutorul unor placi,  scanduri, rigle, etc; 

- sarcina de ridicat se va repartiza egal celor doua instalatii de ridicat. 

MONTAREA SUBANSAMBLURILOR  

⮚ Montarea subansamblurilor elementelor de constructii metalice se va face conform fisei procesului tehnologic, respectandu-se numarul de prinderi prin puncte de sudura, nituri, suruburi, evitand fixarea fortata a elementelor. 

⮚ Este interzisa folosirea dispozitivelor care prezinta defecte precum si a celor improvizate. 

6. Lucrări de sudură şi tăiere 

Principalele riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la inalţime 

∙ caderea materialelor manipulate în cap, pe mâini sau picioare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

∙ împroşcarea cu materiale 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice 

∙ electrocutare 

Echipament individual de protecţie 

- cască 

- bocanci 

- salopetă 

- ochelari 

- mănuşi (dacă este cazul) 

- centură de siguranţă tip HAM (dacă este cazul) 

- antifoane (dacă este cazul) 

- mască sudură 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

Pentru a asigura sudarea şi operaţiile de tăiere în condiţii de siguranţa vor fi aplicate următoarele  reguli pentru protecţia muncii. 

- Fiecare categorie de tuburi de gaze ce se utilizează trebuie sa aibă cărucioare separate pe  

timpul utilizării. 

 - Depozitarea tuburilor de gaze se va face pe categorii de tuburi iar in cadrul fiecărei categorii  se va face separare intre tuburile goale si cele pline. Locurile de depozitare vor fi semnalizate  corespunzător. 

- Sudorii care lucrează la înalţime vor purta centuri de tip ham care vor fi ancorate 

- Inainte de începerea lucrului sudorul va verifica buna funcţionare şi etanşeitatea arzătorului, respectiv a aparatului de sudat. 

- Este interzis ca în timpul lucrului furtunurile de cauciuc să fie ţinute sub braţ sau sa fie incolacite pe picioare. 

- Este interzisă folosirea furtunurilor pentru oxigen la acetilenă si invers. 

- Este interzisă folosirea furtunurilor murdare de ulei sau grăsime. 

- Folosirea furtunurilor defecte, precum si înfăşurarea acestora cu bandă izolatoare sau alte materiale este interzisă. 

- Fixarea capetelor furtunurilor la aparatele de sudare se face numai prin coliere metalice bine stranşe. 

- Recipientele butelie pentru acetilenă se folosesc numai în poziţie verticală. 

- Arzătorul aprins nu se va lasa din mână nici un moment. 

- La sudare prin arc electric aparatele de sudură trebuie conţină împământare, iar atât cablurile de alimentare, cele de sudură, cât şi elementele de conexiune, să nu fie deteriorate. 

7. Montare şi demontare elemente prefabricate grele  

Prefabricatele sunt confectionate in ateliere speciale sau direct pe santier, iar dupa confectionare sunt transportate de la atelier cu diverse mijloace de transport (vagoane de cale ferata, autocamioane cu remorca etc.) la locul de montaj. 

Prefabricatele grele, ferme, cadre, arce, etc. care nu pot fi transportate din cauza greutatii lor mari, sunt confectionate la fata locului, urmand ca dupa aceea sa se execute montarea.Procedeul cel mai simplu pentru prinderea elementelor prefabricate, care urmeaza sa fie ridicate cu macaraua la locul de montaj, este procedeul de prindere cu ajutorul urechilor de otel beton. Agatarea se face cu ajutorul cablurilor de otel.  

Riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la înalţime 

∙ împroşcarea cu materiale 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice 

∙ cadere de la acelaşi nivel , împiedicare 

∙ îmbolnaviri cauzate de condiţiile meteo excesive 

∙ împroşcarea cu beton 

∙ lovire sau strivire 

∙ accidente provocate de miscarea utilajelor 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

La executia lucrărilor de montaj trebuie asigurate atât portanta cât si stabilitatea clădirii pe perioada fiecărui stadiu de montaj. O persoană competentă trebuie să redacteze instructiunile de montaj în scris. Aceste instructiuni trebuie să cuprindă: 

_ greutatea prefabricatelor si depozitarea prefabricatelor, 

_ modul de ancorare a prefabricatelor la macarale, 

_ modul de transportare si pozitia în timpul transportului a prefabricatelor, _montajul constructiilor auxiliare necesare pentru prefabricate, 

_ ordinea de montaj, 

_ măsuri pentru asigurarea capacitătii portante si a stabilitătii, 

_ măsuri pentru înfiintarea punctelor de lucru si a acceselor, 

_ măsuri de prevenire a căderii persoanelor si obiectelor, 

_ metode de verificare a prefabricatelor din punct de vedere al avariilor. 

- Pentru executarea lucrărilor de montaj se pot utiliza console, stinghii sudate sau elementeconstructive asemănătoare cu capacitate portantă ca loc de stat, dacă există posibilitatea unei ancorări pentru un dispozitiv de protectie împotriva căderii, de care salariatii să se poată la rândul lor ancora. 

- Prefabricatele trebuie verificate înainte de transportarea si de montarea lor cu privire la eventuale avarieri, deformări si crăpături care le-ar afecta capacitatea de portantă. - Prefabricatele trebuie depozitate, transportate si montate astfel, încât pozitia lor să nu se poată modifica accidental. În măsura posibilitătilor ele trebuie transportate în pozitia de montaj, luându-se în considerare cerintele statice si indicatiile producătorului lor. - Operatiunile de incarcare, descarcare si depozitare a prefabricatelor de beton armat se vor executa cu mijloace mecanizate.Personalul muncitor, care executa aceste operatiuni, va fi instruit si va respecta prevederile din normele specifice meseriei si functiei si va fi autorizat si ca legator de sarcina. 

- Se interzice folosirea dispozitivelor si cablurilor destinate manipularii prefabricatelor din beton, in alte scopuri si daca nu corespund din punct de vedere tehnic. - Prefebricatele din beton armat vor fi dotate cu mijloace de prindere sau ridicare (urechi, locase, bolturi, cu bare etc.), solid prinse in masa lor. 

- Se interzice macaragiului a executa orice operatie pana cand, persoana care a efectuat legarea prefabricatului, nu a confirmat ca a terminat legarea si operatiunile de asigurare a jugurilor, dispozitivelor si a cablurilor. Operationea de ridicare a sarcinei se va face numai la semnalizarea legatorului de sarcina. 

- Se interzice cu desavarsire intrarea sub prefabricat in timpul agatarii in carligul macaralei. 

- Se interzice stationarea sau circulatia personalului muncitor in raza de actiune a macaralei, cand aceasta se afla cu sarcina in carlig. 

- Se interzice deplasarea macaralei cu sarcina in carlig. 

- Se interzice echilibrarea prefabricatului prin agatarea sau urcarea muncitorilor pe acesta. 

- In cazul necesitatii unor dirijari, se vor utilize funii sau cabluri. Prefabricatele din beton armat vor fi depozitate pe cale de lemn. 

- In cazul prefabricatelor ce prezinta o fata curba la sol, se vor aseza cale de lemn, la ambele capete, spre a evita rasturnarea. 

- Asezarea in stiva a prefabricatelor va fi facuta in functie de greutatea lor, iar intre prefabricate se vor aseza cale de lemn. 

- Stivele de prefabricate nu vor depasi inaltimea de 1,80m. 

- In timpul transportului prefabricatelor din beton este cu desavarsire interzisa ramanerea oricarei personae pe platforma sau bena mijlocului de transport, inclusive a vagonetelor. - In cazul folosirii macaralelor capra, pentru lucrarile de monatj, se vor respecta conditiiile privind masurile de protectie a muncii la instalatiile de ridicat. - Incarcarea si descarcarea prefabricatelor se va face numai cu mijloace mecanice (trolii, vinciuri, bigi, macarale, sau alte dispozitive). 

- Pentru asigurarea stabilitatii pe trailer, prefabricatul trebuie fixat solid pe platforma trailerului, cu ajutorul unor scaune si ancorat prin tiranti. 

- In timpul transportului sunt interzise stationarea muncitorilor pe partile laterale ale grinzii sau pe grinda, precum si prezenta lor pe trailer. 

- Atat la incarcare cat si la descarcare, se va urmari ca trenul pe care stationeaza trailerul sa fie cat mai orizontal. In timpul acestor operatii trailerul trebuie sa fie franat, spre a se impiedica orice deplasare. 

- Montarea elementelor prefabricate din beton armat, la fiecare nivel superior, este permisa dupa asezarea planseului nivelului inferior. Golurile ramase in plansee trebuie sa se acopere cu podine provizorii sau sa fie imprejmuite. 

- Desfacerea elementelor de la carligul macaralei se face numai dup ace acestea au fost bine fixate pe reazeme astfel incat pericolul unei deplasari de pe reazeme sa fie definitive inlaturat. Daca insa dupa montarea elementului, acesta nu prezinta destula siguranta, el va fi consolidat cu cabluri de intindere, prinse de partile solide ale constructiei sau cu sprijiniri suplimentare. 

- Lucrarile generale de constructii, ca si lucrarile de instalatii in interiorul cladirilor cu mai multe etaje, alcatuite din elemente prefabricate din beton armat, trebuie sa fie executate numai pe palierele deasupra carora sunt montate cel putin doua plansee. 

- La decofrarea elementelor prefabricate din beton armat, nu este permisa scoaterea cu mainile a partilor laterale sau a fundului cofrajului. In acest caz, trebuie sa se foloseasca scule si dispozitive speciale. 

8. Lucrări de instalaţii electrice 

Riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la înalţime 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice 

∙ electrocutare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- Instalaţiile electrice se vor executa numai de catre electricieni calificaţi şi care sunt autorizaţi intern. 

- Instalaţiile electrice izolate aparent, cu conductori izolaţi şi montaţi pe izolatori, se vor executa la o înalţime de cel putin 2.5 m deasupra solului şi în locuri ferite de deteriorari mecanice. 

- Înalţimea minima de la sol pentru conductorii izolaţi sau neizolaţi trebuie sa fie de 4 m. La trecerea peste caile carosabile, distanţa minima trebuie sa fie de 6 m. 

- Distanţele între conductorii izolaţi sau alte obiecte neizolate şi parţile instalaţiei legate de pamânt trebuie sa fie de cel puţin 1 cm. 

- Conductorii neizolaţi nu sunt admişi în interiorul cladirilor . 

- În zonele unde necesitaţile de lucru pot produce atingerea sau agaţarea conductorilor în timpul transportului şi al montajului obiectelor voluminoase , folosirea conductorilor neizolaţi este interzisa. 

- Locurile de intrare a conductorilor în fise sau la receptor trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa apere conductorii de întindere sau rupere prin îndoire. 

- În toate cazurile, întrerupatoarele vor avea carcase protectoare, confecţionate din materiale rezistente la foc şi electroizolante. Intrerupatoarele cu carcase metalice se vor lega la pamânt sau la protecţie ( de nul). 

- Nu se admite montarea întrerupatoarelor pe conductori mobili (pe şnururi, cordoane etc.) 

- Legaturile conductorilor între ei, cât şi cu aparatele respective se vor executa în aşa fel încat sa prezinte aceeaşi siguranţa ca şi cea a izolaţiei. 

- Locurile de conectare şi derivare (dozele) vor trebui ferite de eforturi mecanice şi lovituri. 

- Tablorile electrice de distribuţie amplasate în exterior (pe stâlpi, baraci, imobile) se vor monta ţinând seama de normele de mai sus, iar protecţia lor se va face prin cutii metalice, prevazute cu uşa şi cheie. 

- Construcţia cutiilor de protecţie va fi executata astfel încat sa permita introducerea conductorilor de jos în sus (pentru ca ploaia sa nu patrunda în interior). 

- Toate cutiile metalice de protecţie vor fi legate la pamânt. 

- Lucrarile la tablourile de distribuţie se executa dupa ce partea respectiva din instalaţie a fost scosa de sub tensiune. Pentru a se preântâmpina o închidere greşita a unui intrerupator 

deschis, se pun la fiecare dintre cuţitele mobile şi contactele fixe garnituri electroizolante şi se aşaza pe mâner o placa avertizoare cu inscripţia “Nu Închideţi se Lucreaza” 

- Se interzice legarea directa la tabloul de distribuţie a diferitelor maşini sau lampi portative, electromotoare sau alte aparate şi dispozitive consumatoare de energie electrica. 

- La tablourile de distribuţie cu acces prin spate, intrarea se va face printr-o uşa cu cheie. Daca tabloul este montat într-o încapere separata pe duşumea se va amplasa un covor de cauciuc sau un gratar de lemn uscat. 

- Folosirea conductorilor electrici cu izolaţia deteriorata sau innadirea lor fara a se completa izolaţia cu banda izolanta este interzisa.  

- Se interzice cu desavârşire folosirea capetelor de conductori în loc de fişe la introducerea în prize. 

- Este interzis a se pune în exploatare instalaţii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizorat. 

- La executarea instalaţiilor electrice interioare strapungerile de planşee din beton monolit se vor executa numai de jos în sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protecţie contra prafului şi sfaramaturilor de beton. 

9. Lucrări de hidroizolaţii şi termoizolaţii 

Riscuri identificate: 

∙ cadere de obiecte de la înalţime  

∙ cadere de la înalţime 

∙ împroşcarea cu materiale 

∙ inhalarea de praf sau substanţe toxice 

∙ electrocutare 

∙ incendiu-explozie 

∙ cadere de la acelaşi nivel , împiedicare 

∙ îmbolnaviri datorate condiţiilor meteo excesive 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

- În timpul confecţionării şi montării saltelelor, rogojinilor din vată minerală sau de sticlă şi altor materiale asemănătoare, este obligatorie purtarea echipamentului de protecţie, cu care salariatul a fost dotat, corespunzător factorilor de risc.  

- Salopetele trebuie să fie încheiate şi strânse la guler şi mâneci. 

- În timpul aşezării şi fixării elementelor de izolaţii termice pe elementele de construcţie aflate în apropierea conductorilor electrici, se întrerupe alimentarea cu energie electrică în zona de lucru. 

- În locurile unde se confecţionează saltele sau se lucrează cu materiale izolatoare ce produc praf, este interzisă depozitarea de alimente sau servirea meselor. Depozitarea de alimente şi servirea mesei se vor realiza în încăperi izolate şi închise, ferite de suspensiile de pulberi de parf din zona de lucru. 

- Este interzisă circulaţia pe conductele ce se izolează termic. Se vor utiliza schele şi platforme de lucru stabilite prin fişele tehnologice de execuţie. 

- Pe durata efectuării probelor tehnologice este interzisă staţionarea personalului în apropierea conductelor supuse probelor la o distanţă mai mică decât distanţa de securitate stabilită prin instrucţiuni. 

- După finalizarea lucrărilor de izolaţii termice la conductele şi aparate, lucrările de tinichigerie aferente pot începe numai în condiţiile în care căile de acces, scările, platformele de lucru şi schelele sunt degajate de orice alte materiale care pot împiedica accesul şi lucrul în condiţii de securitate al tinichigiilor. 

- Atunci când lucrările de tinichigerie se execută la înălţime se vor respecta legislaţia în vigoare pentru lucrul la înălţime. 

- Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat bolţuri, trebuie să fie instruit în privinţa manipulării, utilizării, întreţinerii şi folosirii pistolului. 

- Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat bolţuri, trebuie să fie apt din punct de vedere medical pentru această operaţie. 

- Utilizarea pistolului pentru împlântat bolţuri este permisă numai persoanelor care au obţinut autorizaţia, potrivit reglementărilor în vigoare privind utilizarea pistolului şi a regimului de lucru cu materiale explozive. 

- Pentru folosirea materialelor şi substanţelor care sunt de natura combustibila, inflamabila, exploziva sau toxica, în toate fazele de lucru prevazute în fişele tehnologice de execuţie, vor fi respectate obligatoriu masurile de prevenire şi stingere a incendiilor conform reglementarilor în vigoare. 

- La toate locurile de munca unde exista pericol de incendiu, atat în punctele de lucru cât şi în zonele de depozitare a materialelor, se vor asigura spaţii libere pentru intervenţia formaţiilor P.S.I. în conformitate cu Legea nr.307/2006. 

- In toate încaperile în care se afla depozitate sau se lucreaza cu materiale inflamabile sau explozive se va afişa la loc vizibil planul de evacuare în caz de incendiu  - La locurile de munca unde se utilizeaza materiale combustibile sau inflamabile se vor depozita cantitaţi ce vor fi consumate în execuţia imediata şi nu mai mult decât necesarul pentru un schimb de lucru, cu respectarea sarcinii admisibile de încarcare a schelei sau platformei de lucru. 

- Materialele uşor inflamabile ( solvenţi organici, chituri, raşini, produse petroliere) nu se depoziteaza în recipiente deschise sau în apropierea locurilor de munca. Dupa golire, recipientele se umplu cu apa. 

- Toate depozitele destinate recipientelor pentru gaze trebuie sa aiba cel putin 3,2 m înalţime şi sa fie dotate cu geamuri mate. Trebuie luate masuri astfel încât temperatura interioroara în aceste spaţii sa nu depaşeasca 40 grade Celsius. 

- Este cu desavârşire interzisa depozitarea recipientelor cu gaze sau substanţe inflamabile în locuri expuse direct radiaţiilor solare ( în special pe timp de vara ). - In timpul aşezarii şi fixarii elementelor de izolaţie termica pe elemente de construcţie aflate în apropierea conductorilor electrici, se întrerupe alimentarea cu energie electrica în zona de lucru. 

- Este interzisa folosirea de butelii neomologate. 

- Furtunul standard de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie sa prezinte pori, fisuri sau semne de îmbatrânire, care sa conduca la pierderi de gaz lichefiat.  

- Arzatorul pentru încalzirea foliilor pentru lipit trebuie sa aiba robinetul de reglaj în buna stare de funcţionare. 

- Este interzisa lasarea deschisa a vreunui robinet în intervalul de pregatire a frontului de lucru între doua lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masa. - Butelia de gaz lichefiat se va amplasa la minimum 10 m de punctul de lucru cu flacara dechisa. 

- Este interzis fumatul şi flacara dechisa în apropierea materialelor inflamabile care se utilizeaza  

(adezivi şi lichid pentru îmbinarea P.V.C.). 

- Lucrarile de izolaţii prezentate nu se executa pe timp de ploaie, ceaţa, vânt puternic sau temperaturi sub +5 grade Celsius. 

Izolaţii de acoperişuri, terase şi pereţi 

- După finalizarea lucrărilor de izolaţii termice la conducte şi aparate, lucrările de tinichigerie aferente pot începe numai în condiţiile în care căile de acces, scările, platformele de lucru şi schelele sunt degajate de orice alte materiale care pot împiedica accesul şi lucrul în condiţii de securitate al tinichigiilor. 

- Atunci când lucrările de tinichigerie se execută la înălţime se vor respecta prevederile legislaţiei în vigoare pentru lucrul la înălţime. 

- Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat bolţuri, trebuie să fie instruit în privinţa manipulării, utilizării, întreţinerii şi folosirii pistolului. 

- Personalul care utilizează pistolul pentru împlântat bolţuri, trebuie să fie apt din punct de vedere medical pentru această operaţie. 

- Utilizarea pistolului pentru împlântat bolţuri este permisă numai persoanelor care au obţinut autorizaţia, potrivit reglementărilor în vigoare privind utilizarea pistolului şi a regimului de lucru cu materiale explozive. 

- Depozitarea, transportul, manipularea, utilizarea şi deţinerea de materiale explozive trebuie să se facă conform legislaţiei în vigoare privind regimul materiilor explozive . 

- Pregătirea amorselor de bitum topit cu solvenţi organici existenţi într-o gamă foarte variată trebuie să se facă numai în condiţiile prevăzute prin fişele tehnologice de execuţie şi cu respectarea reglementărilor privind prevenirea şi stingerea incendiilor. 

Lucrări de montare a conductelor preizolate de transport al agentului termic 

- Transportul conductelor preizolate cu mijloace auto, se face prin aşezarea pe suporturi din lemn de esenţă moale şi ancorate cu chingi confecţionate din materiale textile. 

- Este interzisă depozitarea "în vrac sau amestecat" a diferitelor tipodimensiuni de conducte preizolate. 

- Locul de depozitare a conductelor preizolate, trebuie să fie o suprafaţă plană, fără denivelări, lipsită de umiditate. Piesele de montaj de construcţie special (corpuri, ramificaţii) se aşează separat la locul de muncă. 

- Locul de lucru trebuie să fie asigurat cu alimentarea cu energie electrică pentru iluminat şi forţă necesară sudării capetelor conductelor care trebuie pozate pe traseu, luându-se măsuri pentru evitarea electrocutării. 

- Înainte de montajul conductelor, fie într-un şanţ săpat, fie într-un canal termic existent, acestea trebuie să fie curăţate, iar suprafaţa de aşezare să fie plană. 

- Pământul săpat se depozitează pe o singură parte asigurându-se un spaţiu de manevră/circulaţie de minimum 0,5m. 

- Pentru asamblarea la suprafaţă a mai multor tronsoane de conducte, malul de şanţ sau canal trebuie să fie degajat de orice material/pământ săpat. 

- Sudorii care efectuează operaţiuni de sudură trebuie să fie calificaţi şi autorizaţi conform reglementărilor în vigoare. 

- În timpul lucrărilor de sudură, capetele de conducte preizolate se acoperă cu material textil umezit. 

- Toate operaţiile legate de manipularea, depozitarea, pregătirilor şi aşezarea pentru montaj trebuie să se facă cu respectarea tehnologiei de montaj şi sub supravegherea conducătorului locului de muncă. 

- Pe durata injectării cu poliuretan a capetelor/ramificaţiilor sudate, lucrătorii vor respecta normele de protecţie a muncii prevăzute în instrucţiunile de exploatare a instalaţiei şi vor purta echipamentului de protecţie. 

Izolaţii hidrofuge 

Topirea bitumului 

- Topirea bitumului se va realiza numai cu utilaje construite în acest scop (topitoare de bitum, maşini de topit şi pompat), care să fie certificate din punctul de vedere al protecţiei muncii şi al reglementărilor PSI în vigoare. 

- Locul unde se desfăşoară topirea bitumului va fi marcat cu indicatoare de avertizare şi interzicere a accesului persoanelor străine. 

- Se interzice amplasarea utilajelor pentru topit bitum în locuri unde există posibilitatea degajării vaporilor de substanţe inflamabile sau unde sunt depozitate materiale combustibile sau inflamabile. 

- Instalaţiile şi utilajele pentru topit bitum se amplasează pe platforme din pământ, nivelate, acoperite cu un balast sau nisip cu grosimea de munimum 10 cm. 

- Dimensiunile platformei trebuie să depăşească în toate direcţiile dimensiunile utilajului cu cel puţin 1m pe fiecare latură. 

- La topirea bitumului se vor utiliza numai sistemele de ardere şi combustibili prevăzuţi în cartea tehnică a utilajului de topit. 

- Supravegherea topirii bitumului se face numai de personal instruit şi care cunoaşte procesul tehnologic de topire a bitumului. 

- Se interzice lăsarea nesupravegheată a utilajelor în timpul topirii bitumului. 

- Fiecare gospodărie de bitum trebuie să fie prevăzută cu materiale de intervenţie necesare pentru stingerea unui eventual incendiu (stingătoare, lăzi cu nisip, lopeţi). - Se interzice stingerea cu apă în cazanul de bitum fierbinte. 

- Pentru evitarea revărsării bitumului în timpul topirii, cazanele de topit se vor umple la capacitatea de ¾ din volumul lor. 

- Masa de bitum care se introduce în utilajele pentru topit bitum, se sparge în bucăţi mărunte şi nu trebuie să prezinte urme de umezeală. 

- Se interzice utilizarea utilajelor pentru topit bitum fără capacele cu care sunt prevăzute.

 - În cazul încălzirii cazanelor cu combustibil lichid, rezervorul de alimentare al injectoarelor se amplasează la minimum 1,5m de focar. 

- Rezerva de combustibil necesar pentru alimentare se amplasează la cel puţin 10m de orice sursă de foc. 

- Personalul care lucrează la prepararea, încălzirea şi topirea bitumului, trebuie să fie instruit să respecte următoarele reguli: 

- la încărcarea utilajului, materialul nu trebuie să fie umed; 

- deserventul să fie dotat cu echipament individual de protecţie şi cu materiale igienico sanitare corespunzătoare riscurilor de arsuri cu bitum fierbinte; 

- să verifice ca, la descărcarea bitumului topit vasele de prelucrare să nu conţină apă; 

- să verifice bitumul topit numai prin vanele cu care este prevăzut utilajul, iar din cazanele de topit numai cu vase destinate în acest scop prevăzute cu mâner lung. - Se interzice utilizarea găleţilor la scoaterea bitumului topit direct din cuvele utilajelor de topire. 

- La terminarea lucrului, este obligatorie stingerea focului pentru topit bitum, astfel: - la utilajele cu combustibil lichid sau gaz se închide robinetul care alimentează arzătorul; 

- la utilajele care utilizează combustibil solid, focul se stinge cu apă; 

- la utilajele acţionate electric, se întrerupe sursa de alimentare cu curent electric. După stingerea focurilor, cazanele pentru topit bitum se acoperă cu capace metalice. 

Prepararea amorsajului bitum-solvent 

- Locul de preparare a bitumului tăiat pentru amorsaje trebuie să fie amplasat la minimum 30m de orice sursă de foc, inclusiv de cazanul de topit. 

- La alegerea amplasamentului se va ţine cont de direcţia şi intensitatea vântului, pentru a nu antrena vaporii inflamabili spre sursele de foc. 

- Este interzisă prepararea bitumului tăiat, în interiorul construcţiilor sau în încăperi închise. 

- Amestecul pentru amorsaj se realizează numai prin turnarea treptată a bitumului fierbinte peste solvent. 

- Operaţia de efectuare a amorsajului bitum-solvent se face numai de personal instruit şi cunoscător al procedeului de formare a amestecului. 

- În zona de lucru sunt interzise fumatul şi orice surse de foc deschis. 

- La locul de efectuare a amorsajului se vor asigura mijloace de intervenţie PSI corespunzătoare. 

Transportul bitumului topit 

- Transportul bitumului topit de la utilajul de topire la locul de utilizare se va face numai în vase de construcţie special, prevăzute cu capace şi umplute la ¾ din capacitate. - Este interzis transportul cu vase improvizate. 

- Ridicarea vaselor cu bitum pe clădiri la locul de utilizare, precum şi coborârea acestora, se va face numai cu mijloace mecanizate cu respectarea tuturor prevederilor de protecţie a muncii specifice instalaţiilor de ridicat. 

- Zonele de încărcare şi descărcare a bitumului topit se vor delimita şi marca cu indicatoare de avertizare sau interzicere a accesului şi circulaţiei personalului în perioadele de încărcare-ridicare şi coborâre. 

- Este interzis transportul vaselor cu bitum topit pe scări, rampe de acces sau schele improvizate. 

- În săpările pentru fundaţiile la cuve, rezervoare, şanţuri, coborârea vaselor cu bitum topit se va efectua numai cu mijloace mecanizate. 

- Operaţiile de încărcare, transport şi descărcare a bitumului topit se vor face numai sub supravegherea permanentă a unor persoane instruite şi cunoscătoare a codului de semnalizare a operaţiilor de ridicare-coborâre cu instalaţiile de ridicat. 

Izolaţii cu materiale bituminoase la acoperişuri şi terase 

- Înainte de începerea lucrărilor de izolaţii cu materiale bituminoase la acoperişuri şi terase, se va verifica închiderea tuturor golurilor existente. Toate golurile tehnologice vor fi împrejmuite şi acoperite cu plase de protecţie. 

- În jurul punctelor de lucru, pe o rază de 2m, este interzis accesul personalului care nu participă la lucrare. Zona se marchează cu indicatoare de avertizare. 

- Pe acoperişuri şi terase se vor depozita materialele necesare lucrărilor de izolaţii numai în cantităţile necesare utilizării pe durata unui schimb de lucru. 

- Se va verifica starea tehnică a şapei înainte de începerea lucrărilor. - În condiţiile lucrului cu mastic fierbinte personal muncitor va benefecia de echipamente de protecţie  

 

Izolaţii realizate cu folii bitumate cu bitum aditivat, lipite cu flacără 

- Buteliile cu gaze lichefiate se depozitează în spaţii semideschise sau şoproane executate din materiale necombustibile, unde temperatura mediului ambiant nu va depăşi +40°C. 

- În jurul depozitului cu butelii este interzisă depozitarea oricăror materiale inflamabile sau lucrul cu foc deschis. 

- Este interzisă utilizarea buteliilor cu gaz lichefiat fără regulator de presiune verificat metrologic. 

- Este interzisă utilizarea buteliilor neomologate sau neverificate conform prescripţiilor tehnice ISCIR. 

- Furtunul de alimentare cu gaz lichefiat nu trebuie să prezinte pori, fisuri sau semne de îmbătrânire, care să conducă la pierderi de gaz lichefiat. Înainte de utilizare este obligatorie verificarea stării furtunului de alimentare, pe toată lungimea folosită. 

- Arzătorul pentru încălzirea foliilor pentru lipit trebuie să aibă robinetul de reglaj în bună stare de funcţionare. 

- Este interzisă trecerea gazului lichefiat din butelie în recipiente de altă construcţie sau destinaţie, decât cele omologate în acest scop. 

- Se va respecta ordinea de aprindere şi stingere a arzătorului cu flacără alimentat de la butelia cu gaz lichefiat, în următoarea ordine: 

- la aprindere: - se asigură flacăra deschisă de la orice sursă existentă (brichetă, chibrit);  - se deschide robinetul arzătorului: 

 - se deschide robinetul buteliei de gaz.  

- la stingere: - se strânge robinetul buteliei; 

 - se strânge robinetul arzătorului. 

- Este interzisă lăsarea deschisă a vreunui robinet în intervalul de pregătire a frontului de lucru între două lipiri succesive sau a pauzelor tehnologice sau de masă. - Butelia de gaz lichefiat se va amplasa la minimum 10m de punctul de lucru cu flacără deschisă. 

Izolaţii realizate cu folii PVC etanşate prin sudură cu aer fierbinte 

- Sunt interzise fumatul şi flacăra deschisă în apropierea materialelor inflamabile care se utilizează (adezivi şi lichid PVC).  

- Racordarea sculelor şi utilajelor acţionate electric la tablourile electrice de distribuţie se va face numai de electricieni autorizaţi. 

- Este interzisă utilizarea sculelor şi utilajelor acţionate electric fără a avea legătura la împământare sau a fi racordate la nulul de protecţie. 

- Execuţia lucrărilor de izolaţie cu folii bitumate sau PVC se face pe fronturi de lucru la care fazele procesului de lucru se finalizează în ziua respectivă. 

- Lucrările de izolaţii prezentate în acest capitol nu se execută pe timp de ploaie, ceaţă, vânt puternic sau temperaturi sub +5°C. 

Izolaţii la cuve, bazine şi rezervoare 

- Pentru executarea izolaţiilor hidrofuge la cuve, bazine şi rezervoare, amorsajele se vor realiza cu emulsii bituminoase neinflamabile. 

- Pe durata executării amorsajului, se interzic fumatul şi flacăra deschisă atât în interiorul bazinelor şi rezervoarelor cât şi în cuvele deschise. 

- Pentru efectuarea lucrărilor de izolaţii iluminatul în bazine şi rezervoare se va face numai cu lămpi alimentate la tensiune redusă, nepericuloasă. 

- Lucrările de izolaţii în interiorul bazinelor, rezervoarelor sau cuvelor se execută numai sub supravegherea permanentă din exterior a lucrătorilor aflaţi în interior, de către alt lucrător instruit desemnat în acest sens de către şeful de lucrare. 

- În situaţiile de pericol sau de comportament deosebit semnalat din interior, supraveghetorul are obligaţia de a opri lucrarea şi de a lua măsuri pentru salvarea celor aflaţi în pericol. 

- Pe toată durata lucrărilor de izolaţii la cuve, bazinele şi rezervoarele, conturul exterior al acestora va fi împrejmuit şi marcat cu indicatoare de avertizare şi interzicere a accesului în zona de lucru. 

- La izolarea căminelor sau cuvelor cu suprafeţe mici, bitumul se va introduce cu dispozitive destinate în acest scop pentru a asigura protecţia lucrătorilor aflaţi în spaţiul de lucru. 

- În cazul în care ritmul de desfacere a lucrărilor de izolaţii impune lucrul pe mai multe niveluri, este obligatorie luarea de măsuri pentru coordonarea şi supravegherea continuă de către un coordonator de lucrare a tuturor fronturilor de lucru pentru a se lua măsuri de prevenire a accidentelor de muncă, incendiilor sau avariilor tehnice. 

- La izolaţiile hidrofuge la care se execută pereţii exteriori se va asigura un spaţiu de lucru minim ca lăţime, stabilit prin proiect, iar malurile şanţurilor sau gropilor se vor sprijini pentru a se evita alunecările sau prăbuşirile de pământ peste personalul care execută lucrarea. 

Protecţii anticorosive 

Pregătirea lucrărilor 

- La organizarea, executarea lucrărilor de protecţii anticorozive se vor avea în vedere: 

o caracteristicile materialelor folosite (toxice, inflamabile, iritante, explozive); 

o varietatea echipamentelor şi mijloacelor tehnice folosite la realizarea lucrărilor; 

o condiţiile deosebite de lucru posibile: în spaţii închise sau în vase, recipiente, rezervoare, subsoluri, canale, în condiţii de mediu cu temperaturi reci sau calde; 

o execuţia în condiţii de exploatare sau de suprapunere cu alte categorii de lucrări. 

- Pentru realizarea lucrărilor în condiţii de siguranţă este obligatorie respectarea cumulativă a tuturor prevederilor, prescripţiilor tehnice şi instrucţiunilor date de furnizorii de materiale, precum şi a condiţiilor locale de execuţie a lucrărilor, conform caietului de sarcini şi fişei tehnologice de execuţie. 

- Lucrările de protecţii anticorozive se execută numai de personal apt din punct de vedere medical pentru această categorie de lucrări, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii. 

10. Lucru la înalţime 

Riscuri identificate: 

∙ cadere de la înalţime  

∙ cadere de obiecte de la înalţime 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

Condiţii generale pentru lucrul la înalţime 



- MUNCITORII NU AU VOIE SA-SI DESFASOARE ACTIVITATEA LA O INALTIME MAI MARE DE 2,00 m FARA PROTECTIE. 

- Dotarea cu echipament individual de protecţie în conformitate cu condiţiile concrete ale locului de muncă, astfel încât să fie asigurată securitatea executantului.  

- Utilizarea mijloacelor de protecţie colectiva şi individuala, corespunzătoare riscurilor locului de muncă şi a lucrărilor executate.  

- Toate persoanele care lucreaza la înalţime trebuie sa primeasca din partea medicului de medicina muncii avizul « APT PENTRU LUCRU LA INALŢIME » 

Organizarea locului de munca  

1. Lucrul la înălţime este permis numai dacă locul de muncă a fost amenajat şi dotat din punct de vedere tehnic şi organizatoric astfel încât să prevină căderea de la înălţime a lucrătorilor. 

2. Accesul la şi de la locurile de muncă amplasate la înălţime trebuie asigurat împotriva căderii în gol a lucrătorilor. 

3. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de pericol existent şi de condiţiile concrete, specifice domeniului de activitate respectiv, organizarea locului de muncă trebuie să fie făcută luându-se toate sau numai o parte din măsurile tehnico-organizatorice prevăzute pentru lucrul la înălţime, astfel ca pericolul căderii în gol a lucrătorilor să fie eliminat. 

4. Înainte de începerea lucrului, conducatorul locului de munca trebuie sa verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentării şi îmbolnăvirii lucrătorilor. 

5. Dacă în timpul lucrului la înălţime se produc în mod neaşteptat emanaţii nocive (toxice sau inflamabile) , lucrările trebuie oprite imediat, iar lucrătorii trebuie evacuaţi, luându-se toate măsurile de evitare a accidentelor şi a incendiilor, până la îndepărtarea cauzelor care au provocat apariţia emanaţiilor. 

6. Locurile de muncă amplasate la înălţime şi căile de acces la şi de la aceste locuri de muncă, trebuie marcate şi semnalizate atât ziua cât şi noaptea, în conformitate cu standardele în vigoare.  

7. In jurul locurilor unde se desfasoara lucrari la înaltime se va institui o zona de siguranţa. În zona de siguranţă este interzisa circulaţia sau staţionarea de persoane,autovehicule sau uitlaje precum şi depozitarea de marteriale sau echipamente tehnice care pot fi afectate de eventualele căderi de obiecte de la înălţime. 

Manipulare, transport, depozitare 

1. Dacă în timpul efectuării operaţiilor de manipulare, transport şi depozitare se produc modificări privind condiţiile de muncă, conducătorul locului de muncă este obligat să facă lucrătorilor un nou instructaj de lucru şi de protecţie a muncii, corespunzător noilor condiţii. 

2. Este interzis accesul persoanelor care nu au o atribuţie legată de această activitate la locul de manipulare a materialelor. 

3. Grinzile şi planurile înclinate precum şi podeţele utilizate la manipularea materialelor trebuie să fie rezistente, astfel ca arcuirea lor sub sarcina manipulată să nu fie vizibilă. 

4. Grinzile, planele înclinate, podeţele etc. trebuie prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare sigură, fiind interzisă orice deplasare a lor în timpul lucrului. 

Mijloace colective de protecţie (schele, eşafodaje, cofraje, podine)  

1. Pentru podinele executate din metal se va utiliza tablă expandată sau nervurată. 

2. Podinele de lucru trebuie să aibă suprafaţa continuă. Rosturile între panourile sau dulapii podinei nu trebuie să fie mai mari de 1 cm. Pe suprafaţa podinelor în pantă sau în curbă se fixează şipci împotriva alunecării la distanţe de 30-40 cm. 

3. Aşezarea podinei pe reazeme trebuie făcută astfel încât să fie exclusă posibilitatea deplasării sau alunecării ei. 

4. Se interzice aşezarea podinelor în consolă. 

5. Urcarea şi coborârea pe şi de pe podinele de lucru trebuie să se facă numai pe rampe şi scări de acces executate conform prescripţiilor tehnice. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fără a se alerga şi a se produce balansuri sau şocuri.  

6. Se vor folosi numai schele omologate si dotate cu toate elementele de siguranta. 

7. Schelele vor fi stabilizate, ancorate si asezate numai pe suprafete plane si solide. 

8. Schelele vor fi prevazute în mod obligatoriu cu scari, urcarea şi coborarea realizandu-se numai cu ajutorul acestora. Sunt cu desarvârşire interzise urcarea sau coborarea pe elementele schelei.  

9. Schelele amplasate în exterior vor fi prevazute cu plase de protecţie. 

Rampe de acces şi scari rezemate 

1. Pentru evitarea deplasărilor longitudinale şi transversale, rampele de acces trebuie fixate pe reazeme special prevăzute. 

2. În cazul în care rampele de acces trec peste goluri, acestea trebuie să fie obligatoriu prevazute cu balustrade solide, bine fixate pe podină, pe ambele părţi ale rampei  

3. Este interzisă blocarea rampelor de acces cu materiale de construcţii sau alte obiecte. Rampele trebuie întreţinute şi curăţate în permanenţă. 

4. Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte. 

5. Lungimea totală a scării trebuie stabilită astfel încât să dea posibilitatea lucrătorului să lucreze stând pe o treaptă care se află la o distanţă de cel puţin 1 m de capătul superior al scării. 

6. Picioarele scărilor trebuie sa fie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea lucrătorului. 

7. În cazul în care condiţiile de lucru permit fixarea scării sus , atunci se fixează cârlige la capetele superioare ale ramelor longitudinale. 

8. Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc. 

9. Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită desfacerea lor accidentală în timpul lucrului. 

10. Când se lucrează la o înălţime mai mare de 2m, în locurile cu circulaţie intensă sau pardoseli alunecoase, la baza scării trebuie să stea un lucrător care va asigura stabilitatea scării. La sol se va asigura o zonă de protecţie, avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis. 

Schele de lucru 

Pentru sistemele de schele ancorate, înaintea primei instalări trebuie întocmit un calcul static de către o persoană competentă. 

În cazul în care schelele sunt învelite cu plase, prelate sau pereti de protectie, trebuie întocmit un calcul static de către o persoană competentă, calcul care să ia în considerare solicitarea ridicată cauzată de influenta vântului. 

Dacă pentru podinele schelelor se folosesc stinghii, acestea trebuie să aibă o lătime minimă de 20 cm si o grosime minimă de 5 cm. Reazemul stinghiilor trebuie să prezinte o proeminentă de cel putin 20 cm, la reazemul de capăt proeminenta are voie să fie de cel mult 30 cm. 

Reazemele stinghiilor la schelele de interceptare nu au voie să se afle la o distanŃă mai mare de 1,50m unele fată de celelalte, iar la acoperisurile de protectie si schelele de lucru distanta aceasta nu are voie să depăsească 3,00m. 

Pot fi utilizate alte tipuri de podini de schele, cum ar fi, de exemplu, podini din plăci de lemn încleiat, podini din plăci de metal, rame metalice cu podini din lemn, în cazul în care ele sunt cel putin echivalente podinelor din stinghii în special din punct de vedere al capacitătii portante, al rezistentei si al rezistentei la încovoiere. 

Toate nivelurile schelelor trebuie prevăzute cu balustrade laterale pentru protectia picioarelor, genunchilor, pieptului iar distanta dintre stâlpi nu are voie să depăsească 2,00m, respectiv 3,00m atunci când scândurile sunt fixate cu suruburi de stâlpi. 

Pentru urcarea si coborârea în sigurantă la si de la diferitele nivelurile ale schelei, se vor monta modalităti de urcare sau acces care prezintă sigurantă la călcare, cum ar fi trepte de scară, turnuri de scară, trepte exterioare sau scări fixe verticale. Modalitătile de urcare si acces trebuie să fie fixate de schelă. Modalitătile de urcare si acces trebuie montate în asa fel, încât toate spatiile de lucru la un nivel al schelei să se afle la o distantă de maximum 20m de la punctele de urcare sau acces. 

Schelele se vor monta pe suprafete cu capacitate portantă mare, imobile, cum ar fi plăci de reazem, grinzi de lemn sau stâlpi. La repartizarea sarcinilor de sprijin pe terenul de fundatie trebuie luată în considerare capacitatea portantă a acestuia. Diferentele de nivel trebuie Pagina 63 din 70

compensate prin instalatii si dispozitive adecvate, cum ar fi picioare de scară sau cricuri cu surub. Dacă este necesară o fundatie în mai multe straturi, aceasta trebuie executată astfel încât să fie stabilă la răsturnare. 

După finalizarea instalării schelelor, acestea trebuie supuse unei verificări de către o persoană competentă din partea societătii care a montat schelele, iar înainte de prima utilizare trebuie verificată de către o persoană competentă din partea societătii care utilizează schela, pentru a se depista defectele evidente. Astfel de verificări pentru depistarea defectelor evidente trebuie efectuate după fiecare perioadă mai lungă de întrerupere a lucrărilor, după o furtună, ploaie torentială, înghet sau alte perioade de vreme nefavorabilă, în cazul sistemelor de schele cel putin o dată pe lună, în cazul altor tipuri de schele cel putin o dată pe săptămână. Se va încheia un proces-verbal de receptie, remis în copie coordonatorului de santier înainte de începerea lucrărilor. 

 Schelă fixă pentru lucrări simple 

Schelă de lucru al cărei scop de utilizare se reduce la lucrări de curătare si întretinere, lucrări de tinichigerie si lucrări de zugrăvit, si alte lucrări care necesită cantităti reduse de materiale de construcii. 

Schelele de lucru pentru lucrări simple vor fi construite si întretinute de către atelierele respective după consultarea si cu acordul autoritătii locale de supraveghere a lucrărilor de constructii si a coordonatorului de santier. 

În cazul schelelor neancorate trebuie realizat si documentat calculul de dovedire a stabilitătii la răsturnare de către o persoană competentă. Dovada de stabilitate la răsturnare nu este necesară atunci când: 

_ materialul utilizat pentru schelele din tuburi metalice si podinile din stinghii este otelul sau un alt material cel putin la fel de greu, 

_ distanta dintre suprafata de rezemare si nivelul superior al schelei nu depăseste 6,00m, _ lătimea de rezemare cea mai mică la instalarea schelei în aer liber este de cel putin 2,00m, la instalarea în spatii închise de cel putin 1,50m. 

Schela mobilă 

DOMENIUL DE UTILIZARE: 

- ca alternativă la schela fixă pentru lucrări simple si pentru montarea tuturor constructiilor din otel si tablă de otel etc. 

Ca schele mobile se vor folosi numai sisteme de schele (numai elemente de constructie originale conform specificatiilor producătorului). În cazul sistemelor de schele cu o înăltime ce depăseste 2,5m, se va documenta stabilitatea structurală prin verificare.  Sistemele de schele pot fi utilizate în aer liber până la o înălŃime de max. 8m, iar în spatii închise (fără influenta actiunii vântului) până la o înăltime de max. 12m. 

Se vor respecta prevederile referitoare la utilizarea schelelor mobile, cum ar fi de ex.:

 _ utilizarea exclusiv pe suprafete de sprijin cu rezistentă portantă suficientă, netede si lipsite de obstacole, 

_ dispozitiv pentru compensarea diferentelor de înăltime (roti sau tije reglabile în înăltime), 

_ dispozitiv de protectie împotriva deplasării accidentale (dispozitiv de fixare), 

_ modalităti de urcare în interiorul schelei libere (folosirea scărilor rezemate nu este permisă). 

O deplasare de pe loc a schelelor libere cu persoane si/sau greutăti aflate pe schelă, instalarea unei punti de legătură între schela mobilă si constructie, o înăltare a locului de stat pe schele, precum si săritul sau aruncarea de obiecte de la etajele schelei sunt absolut interzise. 

 

 Echipamente individuale de protecţie pentru lucrul la înalţime  

Alegerea echipamentelor individuale de protecţie [E.I.P]  

1. Alegerea echipamentelor individuale de protecţie trebuie făcută luând în consideraţie, în mod obligatoriu, situaţia de lucru la înălţime. Astfel rolul E.I.P. poate fi:  

a) de poziţionare a lucrătorului în timpul lucrului; 

b) de limitare a deplasării lucrătorului în direcţia sursei de accidentare prin cădere de la înălţime; 

c) de poziţionare şi suspendare a lucrătorului în timpul lucrului. 

EIP corespunzătoare situaţiilor nominalizate la pct. a) , b) şi c) se utilizează numai pentru prevenirea accidentării lucrătorului prin cădere de la înălţime. 

2. Dacă în cazul utilizării E.I.P. există, în continuare, pericolul căderii în gol din cauza unor factori de risc ce nu pot fi eliminaţi, mijlocul individual de protecţie trebuie obligatoriu completat cu echipamentul individual de protecţie pentru oprirea căderii. 

Utilizarea E.I.P. pentru lucru la înalţime 

1. Este interzisă utilizarea E.I.P. nestandardizate şi neomologate. 

2. Lucratorii din cadrul şantierului trebuie să utilizeze, pentru lucrul la înălţime, "Centura de siguranţă pentru constructori şi montatori", conform standardelor în vigoare. 

3. Este interzisă înlocuirea de către utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice ale E.I.P. defecte precum şi repararea acestora. Aceste operaţii trebuie executate exclusiv de către producătorii de E.I.P. autorizaţi. 

4. Utilizarea E.I.P. trebuie să se facă conform instrucţiunilor de utilizare emise de către producător şi prevederilor normelor speciale de securitatea muncii. 

5. Este interzisă utilizarea E.I.P. care nu sunt însoţite de instrucţiuni de utilizare. 

6. Conducătorii locului de muncă sunt obligaţi să completeze instrucţiunile de utilizare a E.I.P. cu prevederile care se impun datorită caracteristicilor concrete ale fiecărui loc de muncă respectiv. 

7. Indiferent de domeniul de activitate şi de tipul E.I.P., locul (punctul) de ancorare (fix sau mobil) trebuie astfel ales încât zona de prindere a lucrătorului de acesta să fie sub cota locului de ancorare pe toată perioada lucrului.  

8. Sistemele de legatura (frânghii, cabluri, lanţuri) trebuie să aibă o lungime maximă desfăşurată de 2m. 

9. Reglarea frânghiilor de siguranţă se face astfel ca, după petrecerea peste elementul de construcţie (stâlp, cheson, profil metalic) distanţa dintre bustul lucrătorului şi elementul de construcţie să fie de maximum 0,5 m. 

Casca de protecţie 

1. Pentru lucrul la înălţime, indiferent de domeniul de activitate, este obligatorie purtarea căştii de protecţie.  

2. Persoanele care coordonează, controlează şi îndrumă procesul de muncă vor purta obligatoriu casca de protecţie atunci când îşi desfăşoară activitatea în condiţiile lucrului la înălţime. 

3. Pentru lucrul la înălţime mică, de la caz la caz, în funcţie de gradul de periculozitate şi în condiţiile concrete de muncă, lucrătorii trebuie dotaţi cu cască de protecţie. 

4. Dacă se lucrează la nivelurile superioare, dar nu pe verticala locului de muncă amplasat la înălţime mică, se va asigura un spaţiu de siguranţă lateral, stânga-dreapta, proporţional cu înălţimea maximă de lucru şi se va purta obligatoriu casca de protecţie  

5. Purtarea căştii de protecţie la înălţime mică este obligatorie atunci când la cotele superioare se lucrează 

6. La locurile de muncă cu temperaturi scăzute, casca de protecţie trebuie purtată peste un capişon călduros. 

7. Înainte de începerea lucrului, este obligatorie verificarea de către lucrător a integrităţii căştii de protecţie, a sistemului de amortizare şi a posibilităţii de reglare a acesteia şi a curelelor de prindere. 

8. Casca de protecţie se va fixa obligatoriu folosind curelele de prindere. 

9. Este interzisă folosirea căştii de protecţie dacă aceasta prezintă spărturi, fisuri ale calotei, defecţiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defectă trebuie scoasă imediat din uz. 

Centura de siguranţa 

1. Pentru lucrul la înălţime, purtarea centurilor de siguranţă este obligatorie, dacă măsurile integrate de amenajare şi de dotare a locurilor de muncă nu elimină pericolul căderii în gol. 

2. Dacă în configuraţia unui loc de muncă amplasat la înălţime există o zonă în care pericolul de cădere în gol se poate manifesta, lucrătorii trebuie să poarte obligatoriu centura de siguranţă împreună cu frânghia de siguranţă care vor împiedica accesul lucrătorului în zona cu pericol, pe toată perioada lucrului. 

3. Dacă locul de muncă amplasat la înălţime nu poate fi amenajat sau dotat prin măsuri integrate pentru eliminarea pericolului de cădere în gol, lucrătorii trebuie să poarte centuri de siguranţă de tipul şi în componenţa specifică activitatilor desfasurate. 

 

4. Centura de siguranţă trebuie folosită fie ca mijloc de sprijin al corpului, fie ca mijloc de protecţie prin suspendarea împotriva căderii în gol, fie ca mijloc de oprire a accesului într-o zonă periculoasă. Este interzis a se folosi centura pentru alte funcţii de protecţie decât cele pentru care a fost proiectată. 

5. Lucrătorii trebuie să folosească centurile de siguranţă şi accesoriile lor numai în cadrul lucrărilor pentru care au fost dotaţi cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie să le predea conducătorului locului de muncă. 

6. Înainte de utilizare, centurile de siguranţă şi accesoriile trebuie verificate în mod obligatoriu de catre conducatorul locului de munca. 

7. Prin examinarea cu atenţie se verifică cusăturile, cordoanele părţilor metalice, frânghiile, cârligele de siguranţă, niturile etc. 

8. Este interzisă utilizarea centurilor de siguranţă care: 

a) prezintă rupturi, pete, destrămări, nituri lipsă sau slăbite, catarame defecte, răscoacerea pielii, ruginirea pieselor metalice, rosături etc.; 

b) au fost odată solicitate dinamic (suspendarea corpului lucrătorului căzut de la înălţime); au fost scurtate prin coasere (bucle) . 

9. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora (cordoanele de legătură) trebuie păstrate la loc uscat, fără umezeală sau temperaturi excesive, respectând instrucţiunile producătorului. 

10. Centurile de siguranţă şi frânghiile acestora păstrate în magazii o perioadă mai mare (peste 1 an), înainte de folosire, se supun la încercări dinamice conform instrucţiunilor producătorului. 

Echipamente individuale de protecţie, altele decat cele specifice lucrului la înalţime 

1. Dacă, în timpul lucrului la înălţime, există pericole de accidentare, altele decât pericolul căderii în gol, lucrătorii trebuie să poarte E.I.P. specifice acestor pericole. 

2. Conducătorul locului de muncă trebuie să identifice pericolele de accidentare posibile de a se manifesta şi să doteze lucrătorii cu E.I.P. capabile să elimine aceste pericole. 

3. Purtarea E.I.P., altele decât cele specifice pericolului căderii în gol, nu trebuie să influenţeze în nici un fel capacitatea de protecţie a E.I.P. specifice pericolului căderii în gol. 

4. În funcţie de natura pericolului existent la lucrul la înălţime, altul decât cel de cădere în gol  (de ex.: mecanic, electric, chimic) trebuie ales E.I.P. în conformitate cu prevederile normelor  specifice conexe şi ale "Normativului - cadru de acordare şi utilizare a echipamentului  individual de protecţie şi de lucru” . 




11. Utilizarea mijloacelor de productie de catre lucratori  

Principalele riscuri identificate: 

∙ surpare 

∙ cadere de la înalţime 

∙ cadere materialelor manipulate în cap, pe maşini sau picioare 

∙ cadere de la acelaşi nivel, împiedicare 

∙ loviri sau striviri provocate de utilaje în mişcare 

∙ mişcari necontrolate ale utilajelor 

Principalele măsuri de prevenire şi protecţie 

Manevrarea utilajelor de ridicat si a celor pentru demolare se va face numai de personalul autorizat in acest scop ; 

Manevrarea sarcinilor pe timpul incarcarii sau descarcarii materialelor se va face numai cu legatori de sarcina autorizati, care vor fi testate privind modul de insusirea a instructiunilor specifice. 

Se interzice accesul in raza de actiune a mijloacelor de ridicat a persoanelor care nu au legatura cu aceasta activitate ; 

Toate instalatiile de ridicat si accesorile acestora, inclusive elementele componente si elementele de fixare, de ancorare si de sprijin, trebuie sa fie : 

⮚ Bine proiectate si construite si sa aiba o rezistenta suficienta pentru utilizarea careia ii sunt destinate ; 

⮚ Corect instalate si utilizate ; 

⮚ Intretinute in stare buna de functionare ; 

⮚ Verificate si supuse incercarilor si controalelor periodice conform dispozitiilor legale in vigoare ; 

Toate instalatiile de ridicat si toate accesorile de ridicat sa aiba marca in mod vizibil valoarea sarcinii maxime ; 

Instalatiile de ridicat, precum si accesorile nu pot fi utilizate in alte scopuri decit cele pentru care sunt destinate ; 

Se interzice consumul de alcool sau prezenta la program sub influenta bauturilor alcoolice ; 

Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire in domeniul sanatatii si securitatii muncii se vor realiza conform Legii 319 / 2006. 

Fiecare utilaj folosit pe santier va fi insotit de instructiuni de utilizare si intretinere si norme specifice de securitate si sanatate ; 

Se interzice folosirea utilajelor de catre persoane care nu sunt special instruite si nu au calificarea necesara ; 

Se interzice folosirea utilajelor care apartin altei societati ; 

Locurile periculoase (gauri in plafoane, lucrari de sudura, raza de actiune e mijlocelor de ridicat, etc) vor fi ingradite si semnalizate corespunzator; 

 

Materialele, echipamentele si in general orice element care la o deplasare oricare pot afecta securitatea si sanatatea lucratorilor trebuie fixate pe mijlocul de transport intr-un mod adecvat si sigur. 

Macaraua de constructii 

DOMENIUL DE UTILIZARE: 

- eventual ca ALTERNATIVĂ la platformele de lucru, automacara si schelele mobile. Dacă pentru lucrările de constructii si montaj sunt prevăzute macarale rotitoare pentru constructii, se vor stabili, în conformitate cu planul de organizare a santierului si după consultarea si cu acordul autoritătii locale de supraveghere a lucrărilor de constructii si a coordonatorului de santier, pozitiile macaralelor rotitoare, cu indicarea razelor de actiune a bratelor rotitoare, luându-se în considerare obstacolele (se va păstra o distantă minimă de 50 cm fată de obstacolele imobile, altfel se va prevedea o îngrădire) si suprafetele publice (interdictie de ridicare a greutătilor deasupra suprafetelor accesibile public din afara gardului santierului). Ridicarea greutătilor va fi efectuată exclusiv de către macaragiul firmei de constructii (asistat de persoana care dă semnalul de ridicare). Cel târziu cu o zi înainte ca macaraua să fie solicitată de către un prestator, se va stabili, după consultarea si cu acordul firmei de constructii, planul de utilizare a macaralei. 

În cazul în care sunt utilizate două sau mai multe macarale cu suprafete de lucru care se intersectează, se vor lua măsurile necesare pentru a se evita pericolul de coliziune a greutătilor sau a macaralelor înselor). 

În cazul în care traseul greutătii ridicate sau a mijlocului de ridicare a greutătii nu este în întregime vizibil pentru macaragiu, se vor lua măsurile necesare de evitare a coliziunilor, cum ar fi interventia unei persoane care să dea semnalele necesare. 

Se va evita pe cât posibil transportarea greutătilor pe deasupra angajatilor. Este interzis transportul de persoane cu echipamentul macaralei (cârlig, furcă, graifer, cupa pentru beton), cu exceptia situatiilor în care se utilizează colivii/nacele de lucru verificate pentru atingerea unor locuri greu accesibile. Se vor elabora instructiuni de operare scrise pentru utilizarea macaralelor, luându-se în considerare conditiile specifice de exploatare in situ. Acestea vor cuprinde regulamente de sigurantă privind următoarele aspecte: _ ridicarea, transportul si depunerea greutătilor, urcarea pe macara, 

_ verificarea zilnică de către macaragiu înainte de prima punere în functiune (frâne, întrerupător de regim, întrerupător limitator de cursă, echipamentele si dispozitivele de avertizare), 

_ comunicarea între ridicătorul de greutăti, persoana care dă semnalele si macaragiu 

_ montarea, modificarea si adaptarea, întretinerea si demontarea macaralelor,

 _ operarea macaralelor cu suprafete de lucru care se intersectează, 

_ comportamentul în zona cablurilor/conductelor aeriene, în caz de vânt puternic sau furtună, 

_ asigurarea macaralei împotriva punerii în functiune de către persoane neautorizate. Înainte de darea în folosintă a macaralelor rotitoare, o persoană calificată va efectua si documenta calculul de stabilitate, va întocmi un proces-verbal de preluare si înainte de începerea lucrărilor va preda coordonatorului de santier o copie a documentatiei de calcul si a procesului-verbal. Cartea tehnică a macaralei si instructiunile de operare elaborate de către producător se vor păstra la locul de interventie a macaralei.