Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA 

Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de accidentare şi îmbolnăvire, generale şi specifice. 

Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei. 

În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor  de servire. 

Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică. 

De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine,  firme de catering, campinguri, piscine etc. 

Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât  şi în tipurile de contracte. 

În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru. 

În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile  psihosociale, condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de lucru şi autonomia muncii. 

Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate.  Deşi condiţiile de muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de morbiditate superiori celor medii la nivel de economie. 

Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se  schimbă. 

Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar  fi diversificarea familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în prezent oamenii; schimbările demografice  cauzate de îmbătrânirea populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai liberă a forţei de muncă şi a resurselor. 

Angajatorii au datoria legală şi morală de a menţine locuri de muncă sănătoase şi sigure. 

Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru  afacere, însă, totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor; se pot, de asemenea, înregistra  pierderi economice mari în urma accidentului produs în plin sezon. 

Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a  personalului. 

Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi. 

Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau  cel puţin reduc la minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.

Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a  angajaţilor, cât şi a angajatorilor. 

Aceasta pune un accent mai mare pe dialogul social şi pe rolul sindicatelor. 

Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare. 

Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele  referitoare la condiţiile de lucru. 

Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social. 

Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc  adesea timpul şi resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor legislative relevante pentru  securitatea şi sănătatea în muncă. 

Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la  consultanţi externi (costisitori). 

Prevenirea cu succes a riscurilor implică: 

▪ o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă în demersul de prevenire a  riscurilor profesionale şi ca bază pentru elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri vizând  eliminarea/reducerea acestora; 

▪ implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare corectă şi a obţine sprijinul  necesar pentru implementarea măsurilor de prevenire; 

▪ angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit; 

▪ formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM corespunzătoare; ▪ o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce pot conduce la creşterea succesului  general al oricărei măsuri aplicate. 

În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc,  efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de riscuri în parte. 

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

Alunecări,  

împiedicări şi  căderi 

▪ Cea  

mai  

frecvent 

ă cauză  

pentru  

producer 

ea  

accident 

elor, în  

special  

în 

▪ Alimente răsturnate /  deşeuri alimentare /  

uleiuri / apă pe căile de  

acces şi pardoseli. 

▪ Finisaje de pardoseli şi covoare alunecoase. 

▪ Diferenţe de nivel ale  pardoselilor. 

▪ Căi de acces, trepte  insuficient iluminate. 

▪ Semnalizări lipsă. 

▪ Lipsa de experienţă şi  vârsta favorizează  

alunecările şi căderile.

▪ Luxaţii,  

entorse,  

fracturi. 

▪ Vătămări ale  gâtului şi  

spatelui. 

▪ Tăieturi,  

hematoame şi  

alte vătămări  

din căderi, din  

căderi pe sau  

în maşini sau  

în friteuze.

▪ Asigurarea curăţeniei locului  de muncă şi a spaţiilor de  

circulaţie şi menţinerea acestor spaţii fără obstacole. 

▪ Utilizarea de încălţăminte de  protecţie corespunzătoare, cu  tălpi antiderapante. 

▪ Asigurarea unei iluminări  adecvate a locului de muncă,  scărilor şi căilor de circulaţie. 

▪ Închiderea uşilor cuptorului,  ale maşinii de spălat vase şi  

ale dulapurilor de vase. 

▪ Evitarea alergării în special la 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

bucătării. 

▪ Potrivit  

statisticil 

or,  

pardoseli 

le  

umede  

sau cu  

alte  

pericole  

cauzeaz 

ă mai  

multe  

alunecări 

şi căderi  

decât în  

industria  

de  

alimentaţ 

ie  

publică.

▪ Încălţăminte  

necorespunzătoare. 

▪ Mersul prea rapid sau  alergarea. 

▪ Inexistenţa sau  

neutilizarea  

balustradelor la scări.

 

deplasarea pe scări şi pe  

pardoseli alunecoase. 

▪ Asigurarea unor scări  

suficient de lungi în raport cu  

nevoile, prevăzute la capetele  inferioare şi superioare ale  

şinelor laterale cu tălpi  

antiderapante. Nu se vor folosi  niciodată improvizaţii pentru a  înlocui o scară, precum  

scaune, cutii sau butoiaşe. 

▪ Echiparea casei scării cu  balustrade solide şi iluminarea  corespunzătoare a acesteia. 

▪ Folosirea de covoraşe  

antiderapante. 

▪ Utilizarea de indicatoare  pentru pericole. 

▪ Luarea în considerare a unor  spaţii, precum cele: pentru  

frigidere, de răcire şi  

depozitare, punţile de  

încărcare şi spaţiul din spatele  barurilor.

Tăieri şi  

înţepări 

(fie prin  

utilizarea unor  echipamente /  obiecte, fie prin curăţarea lor)

Echipamente de tăiat şi cuţite  mai ales în bucătării: 

▪ Maşini de feliat; 

▪ Maşini de tocat carne; ▪ Mixere; 

▪ Cuţite şi tacâmuri.

▪ Tăieri 

▪ Înţepări 

▪ Plăgi 

Localizate în special  la mâini şi braţe,  

abdomen, laba  

piciorului 

Vătămări ale  

membrelor prinse în  părţile în mişcare ale maşinilor.

▪ Ascuţirea şi păstrarea  

cuţitelor în condiţii  

corespunzătoare; spălarea  

acestora separat. 

▪ Folosirea cuţitului  

corespunzător operaţiilor. 

▪ Utilizarea unui fund  

corespunzător de tăiat,  

antiderapant. 

▪ Păstrarea cuţitelor într-un  suport de cuţite, pe o platformă adecvată pentru cuţite sau pe o bandă magnetică montată pe  perete. 

▪ Instruirea lucrătorilor pentru  utilizarea în siguranţă a  

aparaturii. 

▪ Dotarea aparatelor cu  

dispozitive de protecţie pe care lucrătorii le utilizează în  

momentul funcţionării  

aparatului. De ex. la maşinile  de feliat trebuie să se asigure  dispozitive de protecţie a  

degetelor şi pentru tăierea  

ultimei felii. 

▪ Asigurarea că butoanele de  oprire sunt uşor accesibile.



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

Arsuri, opăriri 

▪ În activităţile din  

bucătării: contactul cu:  

vase fierbinţi, diverse  

echipamente, friteuze,  

platouri, alimente şi  

lichide fierbinţi (mai ales 

uleiul fierbinte), vapori  

de apă în cantităţi mari. 

▪ În activităţile de servire a clienţilor (ospătarii):  

contactul cu farfuriile şi  

platourile fierbinţi,  

precum şi cu mâncare  

sau lichide fierbinţi  

vărsate. 

▪ Riscul de opărire  

apare la: 

▪ mişcări bruşte  

ca urmare a unei  

alunecări /  

împiedicări; 

▪ ciocnirea unor  

vase neacoperite; 

▪ turnarea apei  

în vase cu ulei  

fierbinte; 

▪ intervenţii la  

instalaţiile de  

încălzire. 

▪ Electrocutări.

▪ Arsuri de  

diferite grade. 

▪ Opăriri.

▪ Folosirea unei tăvi sau a unui  cărucior pentru a servi lichide,  farfurii sau alte obiecte fierbinţi. 

▪ Avertizarea personalului de  serviciu şi a clienţilor în  

legătură cu platourile fierbinţi. 

▪ Montarea de geamuri pe uşa  de la bucătărie pentru a  

asigura o trecere sigură pentru  personalul de servire. 

▪ Instruirea lucrătorilor privind  tehnicile corecte de manipulare a obiectelor fierbinţi, ca de  

exemplu ridicarea capacelor de pe vase la distanţă faţă de  

corp. 

▪ Ţinerea mânerelor cratiţelor  sau ale oalelor departe de  

marginea sobei. 

▪ Ridicarea obiectelor fierbinţi  cu ajutorul materialelor uscate. Măsuri pentru utilizarea în  

siguranţă a friteuzelor 

▪ Folosirea de dispozitive  

automate de coborâre a  

alimentelor în baia de ulei. 

▪ Aruncarea uleiului şi a  

grăsimii fierbinţi numai după ce s-au răcit. 

▪ Utilizarea de recipiente  

suficient de mari şi rezistente la temperaturi ridicate. 

▪ Asigurarea că lucrătorii poartă echipamente individuale de  

protecţie corespunzătoare.

Contact cu  

substanţe  

periculoase

Lucrătorii pot fi expuşi la  acţiunea unor substanţe  chimice potenţial periculoase,  precum: 

▪ detergenţi pentru  

pardoseli, 

▪ dezinfectanţi şi soluţii  de curăţat depunerile  

de calcar, 

▪ săpunuri şi alte  

substanţe de curăţat, 

▪ pesticide, 

▪ insecticide, 

▪ apă în exces, 

▪ detergenţi de spălat  vase, 

▪ produse de curăţare a 

Substanţele  

periculoase pot  

cauza vătămări sau  îmbolnăviri, dacă nu  sunt utilizate în mod  

corespunzător. Pot  afecta tegumentele  sau straturile  

subcutanate,  

mucoasele sau căile  respiratorii prin  

contact direct urmat  de acţiune mecanică sau chimică  

corozivă. 

Pot produce: 

▪ eczeme,

▪ Păstrarea agenţilor de  

curăţare doar în recipiente a  

căror formă sau model indică  în mod clar faptul că  

respectivul conţinut nu poate fi  confundat cu alimentele.  

Recipientele în care sunt  

păstraţi agenţii de curăţare  

trebuie să fie marcate astfel  

încât riscul să poată fi  

recunoscut de către toţi  

utilizatorii. 

▪ Folosirea unor înlocuitori mai  puţin periculoși. 

▪ Utilizarea de produse cu  sistem şi robineţi de deversare, dozarea făcându-se în 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

canalelor, 

▪ soluţii de curăţat  

cuptoarele, 

▪ soluţii pentru curăţat  toaletele, 

▪ înălbitori, 

▪ alimente precum:  

sucul de fructe şi  

legume; proteinele din  

peşte, crustacee, carne  

şi făină; 

▪ vapori şi fum  

provenind de la gătit şi  

mâncare arsă; 

▪ pentru angajaţii care  lucrează în cluburi de  

noapte, cafenele, baruri 

şi discoteci, fumatul  

pasiv ca şi consumul de 

alcool (care fac parte  

din serviciul de primire  

şi la care personalul are 

acces uşor) este, în  

mod deosebit, o  

problemă.

▪ infecţii, 

▪ iritaţii ale  

pielii, ochilor si 

nasului, 

▪ dermatite, 

▪ alergii, 

▪ arsuri la  

nivelul pielii şi  

ochilor, 

▪ afecţiuni  

respiratorii, 

▪ cancer  

pulmonar, 

▪ asfixiere,  

stare de  

inconştienţă,  

deces.

conformitate cu indicaţiile de  

utilizare. 

▪ Utilizarea instalaţiilor de  

ventilaţie sau deschiderea  

ferestrelor. 

▪ Purtarea echipamentului  individual de protecţie în timpul utilizării agenţilor de curăţare  

periculoşi. Echipamentul  

individual de protecţie trebuie  să includă măşti şi ochelari de  protecţie, eventual măşti de  

protecţie împotriva inhalării,  

mănuşi de protecţie, şorţ de  

cauciuc şi cizme de protecţie. 

▪ Existenţa şi respectarea  instrucţiunilor de folosire, care  să definească pericolele pentru oameni şi mediu, precum şi  

măsurile de protecţie şi regulile de conduită necesare. 

▪ Asigurarea de spaţii în care  nu se fumează pentru a proteja lucrătorii de fumatul pasiv.  

Dacă acest lucru nu este  

posibil, se vor utiliza sisteme  

de ventilaţie performante.

Riscuri  

biologice

▪ Activităţile în timpul  cărora lucrătorii pot fi  

expuşi riscurilor  

biologice: 

▪ prepararea mâncării; ▪ curățarea: podelei,  echipamentelor,  

mașinilor,  

echipamentelor de gătit; 

▪ curățarea: camerelor  de hotel, camerelor de  

baie; 

▪ spălarea manuală a  vaselor; 

▪ curăţarea hainelor; 

▪ curăţarea conductelor  de drenare. 

▪ Factorii de risc: 

▪ riscul de infecție cu  microorganisme (viruși,  

bacterii, paraziți,  

ciuperci); 

▪ apa care picură de pe  păsările congelatele; 

▪ sânge de animale 

▪ Boli de piele  ca: dermatite  

și reacții  

alergice; 

▪ Boli  

respiratorii; 

▪ Afecţiuni  

infecţioase  

digestive şi  

hepatice.

▪ Utilizarea de echipamente  sau unelte pentru a evita  

contactul direct al mâinilor  

neprotejate cu alimentele, de  exemplu folosirea maşinilor de  spălat vase, a celor de mărunţit alimente etc. 

▪ Stabilirea şi aplicarea strictă a unor măsuri de manipulare a  

obiectelor contaminate. 

▪ Furnizarea de mijloace  

igienico-sanitare pentru  

lucrătorii expuşi şi respectarea  strictă de către lucrători a  

măsurilor igienico sanitare. 

▪ Utilizarea de mijloace  

individuale de protecție. 

▪ Protejarea pielii prin aplicarea unor unguente de protecţie şi  îngrijire a acesteia. 

▪ Protejarea rănilor de pe piele  cu pansamente. 

▪ Dezinfectarea mâinilor. 

▪ Verificarea regulată a  

infestării cu dăunători şi spori 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

sacrificate; 

▪ seringi şi alte obiecte  umezite, murdare sau  

contaminate de  

persoane bolnave,  

găsite în timpul  

curăţeniei; 

▪ infestare cu dăunători  şi spori de mucegai a: 

▪ spaţiilor de  

lucru şi de  

depozitare, 

▪ deşeurilor  

alimentare; 

▪ impurități din sistemul  de aer condiționat  

precum: viruşi, bacterii  

sau spori de mucegai; 

▪ muşcături de insecte; ▪ nerespectarea regulilor de igienă.

 

de mucegai şi combaterea  

acestora. 

▪ Semnalarea seringilor găsite,  fără a fi atinse. 

▪ Curăţarea regulată,  

dezinfecţia şi combaterea  

dăunătorilor. 

▪ Asigurarea unei ventilaţii  eficiente. 

▪ Dotarea cu recipiente închise, pentru stocarea de deşeuri  

organice. 

▪ Depozitarea la rece a  

gunoiului. 

▪ Verificarea şi curăţarea  

periodică a instalaţiei de  

condiţionare a aerului şi a  

hotelor. 

▪ Curăţarea / schimbarea  

periodică a filtrelor. 

▪ Controlul periodic al puterii de aspiraţie a instalaţiei de aer  

condiţionat pentru combaterea  contaminării. 

▪ Utilizarea de ecrane şi  

capcane pentru insecte. 

▪ Controlul periodic al  

tegumentelor pentru a detecta  orice semn de dermatită.

Zgomot, 

Frecvenţe şi  intensităţi  

ridicate ale  

sunetelor

▪ Bucătării: vase şi oale  manipulate, procese  

zgomotoase de gătit,  

maşini de spălat vase; 

▪ Discoteci, cafenele şi  cluburi de noapte:  

echipamente de sunet,  

vocile clienţilor; 

În restaurante nivelurile  zgomotelor tind să crească  datorită vocilor clienţilor,  ordinelor strigate de personal,  zăngănitului vaselor,  

paharelor, tacâmurilor,  

instalaţiilor de ventilaţie şi  dispozitivelor de ridicat şi  transportat; 

▪ Altele: semnalele de  avertizare, utilajele,  

ventilatoarele, maşinile  

de măcinat cafea,  

activităţile de menaj,  

spălatul, muzica din 

▪ Afectarea  

auzului  

(hipoacuzie,  

surditate); 

▪ Oboseală  

mentală; 

▪ Lipsă de  

concentrare; 

▪ Stres, 

care pot duce la  

accidente.

▪ Înlăturarea zgomotelor  

periculoase de la locul de  

muncă. 

▪ Purtarea unor dispozitive de  protecţie corespunzătoare,  

pentru urechi (antifoane de tip  extern sau intern). 

▪ Izolarea pe cât posibil a  

locurilor de muncă zgomotoase (încăperi separate sau  

utilizarea panourilor  

fonoabsorbante).



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

baruri şi, bineînţeles,  

conversaţiile colegilor  

sau ale clienţilor.

   

Iluminat  

deficitar  

cantitativ şi  calitativ

O ambianţă luminoasă redusă poate fi plăcută pentru clienţi  (restaurante, baruri, cazinouri  

şi discoteci), dar poate fi  cauză de accidente prin  căderi, arsuri, suprasolicitare  vizuală.

Risc ridicat de  

accidentare

▪ Asigurarea unor niveluri de  iluminare corespunzătoare  

sarcinilor ce trebuie realizate.

Microclimat şi calitatea  

aerului  

deficitare

▪ Microclimat cald şi  

umed; 

▪ Alternarea între mediu  cald şi rece; 

▪ Curenţi datoraţi aerului condiţionat; 

▪ Probleme de ventilare, calitate slabă a aerului,  

mirosuri neplăcute; 

▪ Substanţe  

vătămătoare şi toxice  

prezente în aer (praf,  

grăsimi, vapori, fum şi  

gaze); 

▪ Frigul artificial pentru  conservarea  

alimentelor.

▪ Disconfort; 

▪ Dureri de  

cap; 

▪ Capacitate  

de  

concentrare  

redusă; 

▪ Stres şi  

solicitare  

termică; 

▪ Crampe  

calorice  

(musculare); 

▪ Epuizare de  căldură; 

▪ Colaps  

caloric; 

▪ Şoc termic şi  hiperpirexie; 

▪ Manifestări  

cronice:  

agravarea  

unor afecţiuni  

preexixtente  

(cardiovascula 

re,  

gastrointestina 

le,  

dermatologice, 

renale,  

respiratorii, ale 

aparatului  

locomotor  

etc.).

▪ Dotarea cu instalaţii de  

ventilare generală sau locală  

(instalaţii de aer condiţionat  

sau sisteme de răcire locală a  aerului). În bucătăriile  

profesionale, ventilarea prin  

deplasare maselor de aer viciat şi înlocuirea lor cu aer proaspăt şi eventual tratat (filtrat, răcit,  uscat etc.). 

▪ Utilizarea echipamentelor de  gătit prin inducţie (gătit la  

„căldură rece” folosind câmpuri magnetice). Nu există flacără  deschisă. 

▪ Reducerea umidităţii utilizând  sisteme de aer condiţionat şi  

dezumidificatoare şi acţionând  asupra surselor de producere a umezelii; de exemplu, băile de  apă deschise, canalele de  

scurgere, şi supapele de aburi  neetanşe. 

▪ Aclimatizarea personalului  pentru creşterea toleranţei la  

căldură şi reducerea solicitării  termice. 

▪ Alternarea perioadelor de  activitate cu repaus în spaţii  

mai răcoroase pentru a reduce  efectele expunerii la căldură. 

▪ Reducerea solicitărilor fizice  în activitate (de exemplu  

evitarea manipulărilor manuale  inutile, utilizarea mijloacelor  

tehnice ajutătoare pentru  

manipulare, montarea unui  

furtun la robinet pentru  

umplerea găleţilor). 

▪ Asigurarea unor puncte de  apă potabilă rece în 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

     

aproprierea zonei de lucru  

pentru ca lucrătorii să poată  

înlocui lichidele pierdute prin  

transpiraţie. 

▪ Purtaţi echipamente  

individuale de protecţie  

corespunzătoare. Trebuie să  

se asigure îmbrăcăminte  

răcoroasă, confortabilă,  

permeabilă, precum cea din  

bumbac pentru a permite libera mişcare a aerului şi evaporarea transpiraţiei. 

▪ Instruirea angajaţilor privind  riscurile expunerii la căldură,  

măsurile de prevenire şi  

metodele de lucru adecvate.

Gazul sub  

presiune  

necesar  

dozării  

băuturilor

▪ Instalaţii de dozare a  băuturilor care cuprind  

buteliile cu gaz sub  

presiune, precum şi  

echipamentul de control 

şi amestec. 

▪ În multe restaurante şi  baruri, instalaţia de gaz  

şi buteliile cu gaz sub  

presiune sunt instalate  

în pivniţe insuficient  

ventilate. 

▪ Gazele necesare  

dozării băuturilor sunt:  

azotul, dioxidul de  

carbon şi, în anumite  

împrejurări, aerul  

comprimat. 

▪ Dioxidul de carbon  este cel mai frecvent  

utilizat.

▪ Dureri de  

cap,  

transpiraţie,  

respiraţie  

precipitată,  

creşterea  

bătăilor inimii,  

afectarea  

respiraţiei,  

ameţeală,  

depresie,  

tulburări de  

vedere şi  

frisoane. 

▪ Pentru  

concentraţii  

mai mari de  

CO2, oxigenul 

din aer este  

înlocuit,  

determinând  

deficitul de  

oxigen.  

Aceasta poate 

afecta  

gândirea,  

poate duce la  

pierderea  

cunoştinţei şi  

chiar la  

moarte.

▪ Instalarea de recipienţi noi  pentru dioxidul de carbon la  

nivelul solului într-o zonă  

deschisă. Acolo unde este  

posibil, staţiile de încărcare  

existente trebuie să fie mutate  deasupra nivelului solului. 

▪ Asigurarea unei ventilări  corespunzătoare pentru a  

păstra atmosfera sigură şi  

montarea unui sistem de  

monitorizare a gazului cu  

alarmă de avertizare, ori de  

câte ori se produce o scurgere  semnificativă de gaz necesar  dozării băuturilor, Acest sistem  trebuie să funcţioneze  

permanent şi să fie proiectat  

astfel încât să avertizeze o  

persoană cu o alarmă sonoră  sau vizuală înainte de a intra în zona periculoasă. 

▪ Amplasarea unei semnalizări  de avertizare corespunzătoare  în afara zonelor în care se pot  acumula concentraţii mari de  

gaz. 

▪ Asigurarea unei iluminări  corespunzătoare. 

▪ Restricţionarea accesului în  spaţiile închise doar la  

personalul desemnat. 

▪ Instruirea angajaţilor care  lucrează cu instalaţia de gaz  

necesar dozării băuturilor, 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

     

referitor la: necesitatea  

respectării instrucţiunilor  

furnizorilor; riscurile specifice şi măsurile de prevenire. 

▪ Stabilirea de măsuri pentru  cazuri de urgenţă şi instruirea  lucrătorilor referitor la  

procedurile care trebuie  

aplicate. 

▪ Planificarea livrărilor astfel  încât să se păstreze la minim  numărul şi mărimea buteliilor  

de gaz sub presiune. 

▪ Verificarea şi întreţinerea  periodică a tuturor ţevilor şi  

conductelor, furtunurilor şi  

garniturilor şi asigurarea  

mentenanţei sistemului,  

conform instrucţiunilor  

producătorilor. 

▪ Realizarea unei inspecţii  anuale de către un expert  

contractat în acest scop.

Pericole de  

incendiu

▪ Există un risc  

semnificativ de incendiu 

în special în bucătării în 

care gazul, flacăra  

deschisă, uleiurile  

fierbinţi şi substanţele  

inflamabile sunt  

prezente. 

▪ În hoteluri, acest risc  este prezent datorită  

neglijenţei clienţilor, a  

scurt circuitelor la  

instalaţiile electrice etc.

▪ Arsuri de  

diferite grade. 

▪ Asfixie.

▪ Păstrarea echipamentului  electric în condiţii bune şi  

verificarea periodică a acestuia . 

▪ Montarea de termostate la  friteuze pentru a preveni  

supraîncălzirea. 

▪ Curăţarea robinetelor şi a  hotelor de grăsime şi înlocuirea filtrelor. 

▪ Semnalizarea scărilor şi  

ieşirilor de incendiu şi  

prevenirea blocării lor. 

▪ Dotarea cu extinctoare şi  verificarea periodică a  

acestora. 

▪ Montarea de dispozitive de  detectare automată a focului  

(sprinklere, sau drencere). 

▪ Instruirea angajaţilor privind  modul de acţiune în caz de  

incendiu.

Riscuri ergonomice

Manipularea  manuală şi  

afecţiunile 

▪ Ortostatism prelungit,  de ex. în activităţile din  

bucătărie.

▪ AMS sunt  

afecţiuni  

profesionale 

▪ Analiza ergonomică a  

activităţilor şi locurilor de  

muncă pentru a identifica şi 



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

musculo 

scheletale

▪ Activităţi repetitive în  bucătărie, ca cele de  

spălare, tocare, tăiere şi 

amestecare, spălarea şi 

ştergerea manuală a  

vaselor, debarasarea,  

ştergerea şi aranjarea  

meselor, amestecarea  

cocteilurilor. 

▪ Ridicarea vaselor şi a  castroanelor pline şi a  

tăvilor de la maşina de  

spălat vase, purtarea de şiruri de farfurii. 

▪ Lucrul în poziţii  

incomode, de ex.  

aplecarea peste friteuze 

pentru a le curăţa şi  

activitatea de aspirat. 

▪ Manipularea de  

pachete grele de  

alimente pentru  

aprovizionarea  

bucătăriilor. 

▪ Forţa implicată de  

realizarea diferitelor  

operaţii (manipulări de  

mase grele, acţionări de 

echipamente şi unelte). 

▪ Deplasări şi transport  de greutăţi la servire,  

adesea agravate de  

urcatul şi coborâtul  

treptelor. 

▪ Transport de mase  grele (paturi şi mobilier) 

▪ Muncă solicitantă fizic, stresantă şi implicând  

program de lucru  

prelungit şi atipic,  

număr redus de  

personal. 

▪ Lucrători tineri şi  

sezonieri care nu au  

timp să se adapteze  

cerinţelor locului lor de  

muncă. 

▪ Factori de mediu  

deficitari: microclimat,  

iluminat, zgomot,  

vibraţii. 

▪ Capacităţi individuale,  mai ales fizice, sub 

ale unor  

structuri ale  

corpului,  

precum  

muşchii,  

articulaţiile,  

tendoanele,  

ligamentele,  

nervii şi  

sistemul  

circulator la  

nivel local. 

▪ AMS  

profesionale  

sunt afecţiuni  

cumulative /  

multifactoriale  

determinate  

de expunerea  

în mod repetat 

la sarcini cu  

intensitate  

ridicată sau  

redusă pe o  

perioadă  

prelungită de  

timp, în  

condiţii  

nefavorabile  

de mediu. 

▪ AMS pot fi,  

de asemenea, 

traume acute,  

precum  

fracturile,  

entorsele,  

care apar în  

timpul unei  

accidentări.  

Sunt afectate  

în principal  

spatele, gâtul,  

umerii şi  

membrele  

superioare,  

însă pot fi  

afectate şi  

membrele  

inferioare.

evalua riscurile şi factorii de  

risc de producere de AMS şi  

pentru a stabili dacă  

manipularea manuală şi  

riscurile asociate pot fi  

eliminate/reduse. 

Utilizarea unor mijloace tehnice  ajutătoare ori de câte ori este posibil,  ca de exemplu, cărucioare cu patru  sau cu două roţi; mixere pentru a  tăia, toca sau amesteca alimentele). 

▪ Utilizarea de suprafeţe de  lucru cu înălţime reglabilă. 

▪ Utilizarea de unelte de lucru  ergonomice (cuţite cu mâner  

ergonomic etc.) pentru a  

permite o poziţie corectă a  

articulaţiilor. 

▪ Amenajarea ergonomică a  locului/postului de muncă. 

▪ Schimbarea cât mai frecventă a poziţiei de lucru. 

▪ Instruirea lucrătorilor privind  utilizarea echipamentelor  

mecanice / tehnice ajutătoare. ▪ Instruirea lucrătorilor privind  tehnicile corecte de manipulare (de exemplu ridicarea, purtarea greutăţilor cât mai aproape  

posibil de trunchi, cu spatele  

drept etc.). 

▪ Achiziţionarea de la furnizori,  de mărfuri ambalate în pachete mai mici şi mai uşoare. 

▪ Depozitarea în siguranţă pe  rafturi a obiectelor / mărfurilor. ▪ Utilizarea de echipamente de  lucru şi de protecţie individuală  care să respecte cerinţele  

ergonomice (dimensionare;  

confort fizic, fiziologic şi  

psihologic).



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

nivelul cerinţelor  

activităţii.

   

Riscuri psihosociale

Violenţă,  

intimidare,  

hărţuire şi  

discriminare Mai frecvente  decât în  

oricare alt  

sector şi în  

special în  

discoteci,  

cluburi de  

noapte şi  

baruri

▪ Violenta si hârţuirea  din partea clienţilor  

adăugate celor din  

partea colegilor şi  

superiorilor, reprezintă  

un factor de risc  

semnificativ pentru  

sectorul Horeca.  

Angajaţii care au  

contact cu clienţii  

trebuie să rămână  

prietenoşi şi calmi, ceea 

ce nu este întotdeauna  

uşor în asemenea  

situaţii 

▪ Contactul cu publicul /  clienţii are legătură în  

mod deosebit cu  

violenţa, agresiunea şi  

discriminarea pentru  

angajaţii care lucrează  

în pub/uri, discoteci,  

cluburi de noapte şi  

baruri. În acest caz sunt 

implicate frecvent  

persoane din public  

care au băut prea mult. 

▪ Personalul care  

lucrează în livrările la  

domiciliu de asemenea  

se confruntă cu riscul  

violenţei şi abuzului din  

partea clienţilor. 

▪ Factorii de risc pentru  portari includ violenţa  

sau ameninţarea cu  

violenţa. 

▪ Conflicte  

interpersonale.

▪ Violența şi  

agresiunea  

fizică  

presupun  

împingeri,  

îmbrânciri,  

conducând la  

accidentarea  

prin căderi,  

arsuri cu  

echipament  

sau obiecte şi  

alimente  

fierbinţi, sau  

prin lovirea cu  

obiecte,  

alimente  

aruncate. 

▪ Atenţie  

sexuală  

nedorită. 

▪ Absenteism. ▪ Probleme de  sănătate fizică 

şi mentală:  

dureri de cap,  

depresie,  

anxietate,  

epuizare fizică 

şi psihică,  

morbiditate şi  

mortalitate  

hipertensivă şi 

cardiovascular 

ă. 

▪ Stres. 

▪ Frică.

▪ Îmbunătăţirea măsurilor de  securitate a personalului care  vine în contact cu clienţii. 

▪ Instruirea lucrătorilor pentru a  face faţă agresiunii, cu privire  la modalitatea de abordare a  

clienţilor dificili şi agresivi.

Stres datorat  efortului  

crescut în  

muncă

▪ Contactul continuu cu  clienţii. 

▪ Complexitatea  

anumitor sarcini care  

cer niveluri ridicate de  

concentrare. 

▪ Efortul crește la orele  de vârf şi depinde de 

▪ Lucrătorii din  sectorul  

HORECA  

raportează  

mai mult decât 

media, dureri  

de cap, stres  

şi frică.

▪ Programe flexibile de lucru. ▪ Schimbări organizaţionale. ▪ Conceperea activităţii. 

▪ Participarea lucrătorilor la  luarea deciziilor. 

▪ Ajutor în îngrijirea copilului. ▪ Instruirea lucrătorilor în  

managementul stresului.



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

comportamentul  

clienţilor. 

▪ Neînlocuirea colegilor  bolnavi, care duce la un 

volum de muncă ridicat. 

▪ Apar, de asemenea,  plângeri pentru ore  

suplimentare de lucru şi 

clienţi dificili.

▪ Lipsa de  

echilibru între  

muncă şi viaţa 

extraprofesion 

ală. 

▪ Depresie. 

▪ Absenteism  crescut.

▪ Instruirea lucrătorilor în  

managementul timpului de  

lucru.

Probleme de  organizare,  

management  şi climatul în  muncă 

Exigenţe  

profesionale  crescute şi  

uneori  

conflictuale

▪ Angajaţii adesea  

trebuie să realizeze mai 

mult decât o sarcină şi  

sarcinile pot fi diferite,  

în funcţie de momentul  

zilei. Totuşi, realizarea  

mai multor sarcini poate 

de asemenea expune  

angajaţii la o muncă  

solicitantă şi la o mai  

mare probabilitate de  

vătămare din cauza  

lipsei unei pregătiri  

specifice şi specializări. 

▪ Uneori angajaţii sunt  prinşi între exigenţele  

angajatorilor şi ale  

clienţilor. 

▪ Tipic pentru  

organizarea muncii din  

sector sunt perioadele  

de vârf care determină  

o mai mare presiune  

asupra personalului.

▪ Absenteism. ▪ Probleme de  sănătate fizică 

şi mentală:  

dureri de cap,  

depresie,  

anxietate,  

epuizare fizică 

şi psihică,  

morbiditate şi  

mortalitate  

hipertensivă şi 

cardiovascular 

ă. 

▪ Stres.

▪ Programe flexibile de lucru. ▪ Schimbări organizaţionale. ▪ Conceperea activităţii. 

▪ Participare la luarea deciziilor  privind îngrijirea copilului. 

▪ Instruirea lucrătorilor în  

managementul stresului. 

▪ Instruirea lucrătorilor în  

managementul timpului de  

lucru.

Autonomia şi  controlul

▪ Problemele referitoare  la control în şi asupra  

activităţii, controlul din  

partea superiorilor, lipsa 

timpului pentru pauze,  

nesiguranţa asupra  

timpului de terminare a  

activităţii şi lipsa de  

comunicare sunt practic 

inerente în acest sector. 

▪ Angajaţii raportează  un grad scăzut de  

influenţă asupra propriei activităţi şi de  

asemenea se confruntă  cu o predictibilitate mai  

scăzută în muncă. 

▪ Activităţile monotone şi

▪ Absenteism. ▪ Probleme de  sănătate fizică 

şi mentală:  

dureri de cap,  

depresie,  

anxietate,  

epuizare fizică 

şi psihică,  

morbiditate şi  

mortalitate  

hipertensivă şi 

cardiovascular 

ă. 

▪ Stres.

▪ Asigurarea libertăţii de a-şi  planifica şi organiza activitatea. ▪ Asigurarea relaţiilor de  

respect şi recunoaştere la locul de muncă. 

▪ Participarea lucrătorilor la  luarea deciziilor.



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

cele care nu implică  

creativitate, iniţiativă  

(răspândite în acest  

sector), dependente de  

tipul de activitate şi  

organizare

   

Oportunităţi  de formare şi  învăţare

▪ Lipsa de formare şi  instruire – multe  

activităţi tind să fie fără  

calificare, nu necesită o  instruire formală, ci doar o formare profesională  

şi experienţă la nivel de  bază. 

▪ Se confruntă, de  

asemenea, cu lipsa de  

finalizare a cursurilor de 

pregătire. 

▪ Evoluţia în carieră este limitată.

▪ Absenteism. ▪ Probleme de  sănătate fizică 

şi mentală:  

dureri de cap,  

depresie,  

anxietate,  

epuizare fizică 

şi psihică,  

morbiditate şi  

mortalitate  

hipertensivă şi 

cardiovascular 

ă. 

▪ Stres.

▪ Asigurarea formării şi instruirii profesionale.

Organizarea  timpului de  

lucru şi  

activităţi cu  caracter  

precar

▪ În multe ţări există un  număr mare de  

contracte de muncă cu  

timp parţial, activităţi  

ocazionale şi sezoniere. 

▪ Durata excesivă a  

timpului de lucru şi  

orare atipice. 

▪ Programe de lucru  

prelungite, neregulate şi 

atipice. 

▪ O mare parte a muncii  este efectuată în  

intervale de timp în  

care, în mod obişnuit,  

alte persoane nu  

lucrează.

▪ Lipsa  

echilibrului  

între muncă şi  

viaţă. 

▪ Lipsa de  

control asupra 

timpului de  

lucru. 

▪ Confort  

psihosocial şi  

fizic redus. 

▪ Absenteism. ▪ Probleme de  sănătate fizică 

şi mentală:  

dureri de cap,  

depresie,  

anxietate,  

epuizare fizică 

şi psihică,  

morbiditate şi  

mortalitate  

hipertensivă şi 

cardiovascular 

ă. 

▪ Stres.

▪ Forme flexibile de angajare. ▪ Organizarea flexibilă a  

timpului de lucru. 

▪ Reducerea programelor de  lucru prelungite şi neregulate.

Contactul cu  colegii şi  

şeful

▪ Lipsa sprijinului din  partea acestora poate  

agrava stresul la locul 

▪ Agravarea  

stării de stres.

▪ Suport social (ajutor şi sprijin  din partea şefilor, colegilor,  

familiei şi prietenilor).



Risc 

Loc de muncă / factori de risc

Efecte 

Măsuri

 

de muncă.