INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU AUTOPSIER

  

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ȘI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ  PENTRU AUTOPSIER



ELEMENTE PRIVIND RESPONSABILII/ 

OPERAȚIUNEA

NUMELE ȘI 

PRENUMELE

FUNCȚIA 

DATA 

SEMNĂTURA

Elaborat 

 

ȘEF SERVICIU EXTERN DE 

PREVENIRE ȘI PROTECȚIE

   

Verificat

       

Aprobat 

 

MANAGER

   



ISTORICUL REVIZIILOR 

Revizia 

Data 

Descriere

     



1

SCOPUL

Aceste instrucțiuni au ca scop stabilirea măsurilor de prevenire și protectie pentru evitarea și diminuarea accidentelor de muncă.

DOMENIUL DE APLICARE

Scopul prezentelor instrucțiuni proprii este eliminarea sau diminuare factorilor de risc existenți în sistemul de muncă (executant – sarcina de muncă, mijloace de producție – mediul de muncă), specifice activității de autopsier.

CADRUL LEGAL 

LEGISLAȚIE DE BAZĂ: 

1. Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă; 2. Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, actualizată prin H.G. 767/2016; 

LEGISLAȚIE SECUNDARĂ: 

3. Hotărârea Guvernului nr. 971/2006 privind cerințele minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate la locul de muncă; 

4. Hotărârea Guvernului nr. 1048/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecție la locul de muncă; 

5. Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; 

6. Hotărârea Guvernului nr. 1091/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru locul de muncă; 

7. Hotărârea Guvernului nr. 355/2006 privind supravegherea sănătății lucrătorilor; 

8. Ordonanța de Urgență nr. 99/2000 privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperature extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă; 

9. Hotărârea Guvernului nr. 580/2000 privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 99/2000; 

10. Hotărârea Guvernului nr. 1218/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru asigurarea protecției lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici; 

11. Hotărârea Guvernului nr. 243/2013 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru prevenirea rănirilor provocate de obiecte ascuțite din sectorul spitalicesc și cel al asistenței medicale; 

12. Hotărârea Guvernului nr. 1092/2006 privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți biologici în muncă; 

13. Hotărârea Guvernului nr. 1093/2006 privind stabilirea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă pentru




 

protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenți cancerigeni sau mutageni la locul de muncă; 

14. Hotărârea Guvernului nr. 1051/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manual a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare; 

15. Hotărârea Guvernului nr. 1028/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare; 

16. Hotărârea Guvernului nr. 1136/2006 – Privind cerințele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice; 

17. Ordin 706/2006 – Privind cerintele minime de securitate și sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de radiațiile optice artificiale; 

18. Hotărârea Guvernului 510/2010 – Privind cerintele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de radiațiile optice artificiale; 

19. OUG 96/2003 – Privind protecția maternității la locurile de  muncă; 

20. Legea 154/2015 – Pentru modificarea și completarea OUG  96/2003; 

21. Hotărârea Guvernului nr. 537/2004 – Privind normele  metodologice de aplicare a OUG 96/2003; 

22. Legea 40/2011 – Noul Cod al Muncii; 

23. Hotărârea Guvernului nr. 600/2007 – Privind protectia tinerilor la locul de muncă; 

24. Hotărârea Guvernului nr. 867/2009 – Privind interzicerea muncilor periculoase pentru copii

DEFINIȚII ȘI ABREVIERI 

Securitate și sănătate în muncă -ansamblul de activități instituționalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiții în desfășurarea procesului de muncă, apărarea vieții, integrității fizice și psihice, sănătății lucrătorilor și a altor persoane participante la procesul de muncă; 

Lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenții, elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum și ucenicii și alți participanți la procesul de muncă, cu excepția persoanelor care prestează activități casnice;  

Angajator - persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv și care are responsabilitatea întreprinderii și/sau unității; 

Echipament de muncă - orice mașina, aparat, unealtă sau instalație folosită în muncă; 

Echipament individual de protecție - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să îi pună în pericol securitatea și




 

sănătatea la locul de muncă, precum și orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; 

Eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă ori in îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situația de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulație, în condițiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum și cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune; 

Accident care produce incapacitate temporară de muncă (ITM) - accident care produce incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile calendaristice consecutive, confirmată prin certificat medical sau, după caz, prin alte documente medicale, potrivit prevederilor legale; 

Accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept; 

Accident mortal (D) - accident în urma căruia se produce decesul accidentatului, confirmat imediat sau după un interval de timp, în baza unui act medico-legal; 

Accident colectiv - accidentul în care au fost accidentate cel putin 3 persoane, în același timp și din aceleași cauze, în cadrul aceluiași eveniment; 

Accident de muncă de circulație - accident survenit în timpul circulației pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se află în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; Accident de muncă de traseu: 

a) accident survenit în timpul și pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu și invers și care a antrenat vătămarea sau decesul; 

b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa și invers, și care a antrenat vătămarea sau decesul; 

c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde își încasează salariul și invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unității; 

Accident în afara muncii - accident care nu îndeplineste condițiile prevăzute la art. 5 lit. g) si la art. 30 din lege; 

Boală profesională - afecțiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenți nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum și de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă; 

Invaliditate - pierdere parțiala sau totală a capacității de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept;




 

Invaliditate evidentă - pierdere a capacității de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braț smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept; 

Intoxicație acută profesională - stare patologică aparută brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de muncă; SSM – Securitate și sănătate în muncă; 

ITM – Inspectoratul Teritorial de Muncă; 

IPSSM – Instrucțiuni proprii de Securitate și sănătate în muncă; SU – Situații de Urgență; 

C.S.S.M. – Comitetul de Securitate și sănătate în muncă; E.I.P. – Echipament individual de protecție; 

E.M. – Echipament de muncă;

OBLIGAȚIILE  

CONDUCĂTORULUI  

LOCULUI DE MUNCĂ

1. De a asigura securitate și sănătatea lucrătorilor în toate aspectele legate de muncă; 

2. Să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, adaptate naturii activităților și mărimii unității, ținând seama de alte persoane prezente;

OBLIGAȚIILE  

LUCRĂTORILOR

1. Să cunoască, să-și însușească și să respecte prevederile prezentei IPSSM. 

DESCRIEREA INSTRUCȚIUNII

I. IDENTIFICARE RISCURI SPECIFICE 

Art. 1 Atribuțiile specifice postului: 

A. În sala de necropsie (când există caz pentru autopsie) 

1. preia cadavrele ajunse în Serviciul de anatomie patologică; 

2. verifică identitatea cadavrului preluat și actele ce însoțesc cadavrul, notează în registru cazurile de deces ajunse în Serviciul anatomie patologică; 

3. pregătește cadavrul și instrumentarul necesar necropsiei; 

4. efectuează necropsia împreună cu medicul; 

5. după necropsie efectuează toaleta cadavrului, îmbălsămarea și cosmetizarea acestuia; 6. îmbracă și predă aparținătorilor cadavrele ajunse în serviciul de anatomie patologică al unității; 7. decontaminează și dezinfectează instrumentarul, masa de autopsie și podelele din sala de autopsie; 8. răspunde de fixarea pieselor provenite de la necropsii; 

9. prepară formolul necesar în cadrul serviciului; 

10. secționează, spală și fixează piesele mari provenite de la diferite secții pentru examenul histopatologic; 

11. respectă reglementările în vigoare privind Prevenirea, controlul și combaterea infecțiilor nozocomiale (Ordinul MS nr.916/2006); 

12. se familiarizează cu practicile de prevenire a apariției și răspândirii infecțiilor și aplică practicile adecvate pe toată durata activității zilnice; 

13. utilizează echipamentul de protectie adecvat; 

B. În laborator (în situațiile în care nu există necropsie) 

1. împreună cu îngrijitoarea de curățenie golește nișa cu resturile pieselor prelevate;




2. așează lamele și le depozitează împreună cu blocurile de parafină; 

3. realizează secționarea, colorarea și montarea pieselor histopatologice. 

A. FACTORI DE RISC PROPRII MULOACELOR DE MUNCA 

Art. 3 Factori de risc mecanic:  

a) deplasari ale mijloacelor de transport - lovire de catre mijloacele de transport - acces la locul de munca cu mijloace auto;  

b) cadere libera de obiecte si materiale de la inaltime;  

c) suprafete sau contururi periculoase - contact direct al epidermei cu suprafete  taietoare, intepatoare, alunecoase;  

Art. 4 Factori de risc termic:  

a) temperatura ridicata a echipamente tehnice;  

Art. 5 Factori de risc electric:  

a) electrocutare prin atingere directa - conductori neizolati sau cu izolatia  

imbatranita si/sau umeda;  

b) electrocutare prin atingere indirecta:  

c) legaturi la instalatia de impamantare eu grad ridicat de coroziune, fara papuci de priza;  Art. 6 Factori de risc chimic:  

a) substante chimice (formol etc.);  

B. FACTORI DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA 

Art. 7 Factori de risc fizic: 

a) curenti de aer puternici - la aerisirea saloanelor si la activitatile desfasurate in aer liber;  b) nivel ridicat de zgomot, in special zgomotul produs de agitatia asistatilor in momentele de criza;  Art. 8 Factori de rise chimic:  

a) gaze toxice - rezultate din incendii;  

b) gaze sau vapori inflamabili sau toxici-rezultati in urma utilizarii substantelor chimice;  Art. 9 Caracter special al mediului:  

a) lucrul in mediu in care sunt prezent agenti biologici (determinari efectuate Directia de Sanatate  Publica);  

C. FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA 

Art. 10 Suprasolicitare fizică:  

a) pozitii de lucru fortate, vicioase;  

Art. 11 Suprasolicitare psihică: 

a) lucrul cu cadavrele; 

D. FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI 

Art. 12 Actiuni gresite:  

a) cadere la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impicdicare - suprafete alunecoase, denivelate;  

b) cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare sau alunecare;  

Art. 13 Omisiuni:  

6

a) neutilizarea echipamentului individual de protectie si a celorlalte mijloace de protectie din dotare  (neutilizarea manusilor din latex, a mastilor de protectie respiratorie de unica folosinta etc.,  nerespectarea regulilor de igiena individual si colectiva).  

 II. ORGANIZAREA ACTIVITATII 

Art. 14 Mediul de muncă 

a) La locurile de muncă în care se desfășoară activități în domeniul sănătății vor fi repartizate numai persoane care au calificarea si autorizarea necesare si au fost instruite din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii. 

1. La efectuarea activităților în domeniul medical vor fi repartizati numai lucrători care au corenspus controlului medical obligatoriu (la angajare). 

2. In funcție de specificul activității desfățurate, se interzice lucrul in cadrul activității respective, al persoanelor care prezinta diverse afectiuni, constatate la controlul medical si care constituie contraindicatii pentru desfăsurarea activității în condiții de securitate. 

a) In spatiile care se desfășoară activități în domeniul medical se va mentine permanent curatenia si se va efectua dezinfectia; 

b) Vestiarele destinate echipamentului individual de protecție vor fi separate de cele pentru îmbrăcămintea personală de exterior; 

c) În orice încăpere în care se desfășoară activități medicale se va asigura chiuveta cu apă caldă și rece; 

d) Este obligatoriu a se asigura depozitarea și păstrarea medicamentelor cu regim de substanțe toxice, în dulap metalic cu încuietoare; 

b) Colectarea rezidurilor se va face în recipiente închise, care vor fi evacuate ori de cîte ori este nevoie. În funcție de conținutul lor, recipientele vor fi descărcate la rampa de gunoi sau la crematoriu; 

c) În perioada cu temperaturi extreme (peste 370C sau sub -200C) se vor aplica prevederile OUG 99/2000 – privind măsurile ce pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecția persoanelor încadrate în muncă – se vor lua următoarele măsuri: 

1. Reducerea duratei zilei de muncă; 

2. Eșalonarea zilei de lucru; 

3. Întreruperea lucrului. 

d) În timpul programului de lucru, temperatura din încăpere trebuie să fie adecvată organismului uman ținându-se seama de metodele de lucru utilizate și de cerințele fizice impuse lucrătorilor. 

Art. 15 Iluminatul natural și artificial 

a) În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat suficient și să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătate și securitatea lucrătorilor; 

b) Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuși riscurilor în caz de defecțiune la iluminat artificial, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranță/urgență de intensitate suficientă. 

Art. 16 Ventilația locurilor de muncă în spații închise 

a) Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de muncă în spații închise, avându-se în vedere metodele de lucru de utilizare și cerințele fizice impuse lucratorilor; 

b) Alimentarea electrica a aparatului de aer conditionat se va face de la o priza cu împământare, cu circuit separat din tabloul electric; 

c) Este interzis a stropi aparatul cu apă și a vărsa pe el lichide. Pericol de scurtcicuitare și de electrocutare; 

d) Este obligatoriu a opri aparatul si a-l scoate din priză, înaintea oricărei operații de întreținere; e) Filtrele de aer trebuie spălate periodic: din două în două săptămâni în condiții normale de utilizare. 

Art. 17 Prevenirea contaminării 

a) Periodic se vor efectua deratizări. În sezonul cald, ferestrele încăperilor vor fi prevăzute cu site de protecție contra insectelor; 

b) Punctele de distribuire a apei potabile vor fi mentinute în stare corespunzătoare; c) De la robinetele de apă potabilă se va bea numai cu paharul, fiind interzis a pune gura pe robinet; 

d) Personalul care desfășoară activități în domeniul sănătății va fi instruit în vederea cunoasterii și aplicării regulilor de aseprie, conform reglementărilor Ministerului Sanatatii, astfel: 1. Dezinfecția obiectelor de inventar din incaperile destinate activității medicale, precum și a pavimentelor și peretilor; 

2. Regulile de igienă individuală și colectivă; 

3. Respectarea întocmai a procedeelor de lucru privind examinarea, investigarea și aplicarea tratamentelor. 

e) Personalul medico-sanitar este obligat să-și spele mâinile cu apă și săpun lichid, înainte și după contactul cu fiecare bolnav; 

f) Se interzice personalului medico-sanitar ca, în timpul desfășurării activității să manance si sa-si atinga gura sau fata cu mainile; 

g) In cabinetele medicale, pentru curatenie, se interzice folosirea maturilor. Aceasta se  va efectua cu: perii, carpe, aspiratoare etc.;  

h) Pavimentele, peretii si mobilierul din fiecare cabinet vor fi dezinfectate zilnic;  

i) Termometrele, dupa utilizare, vor fi spalate cu apa calda si sapun si vor fi pastrate in  solutie dezinfectanta.  

Art. 18 Sterilizarea  

a) Instrumentele, obiectele si materialele folosite in scop de diagnostic si tratamente, vor fi sterilizate inainte de utilizare; 

b) Sterilizarea se va efectua in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii si cu instructiunile fumizate de producatorul aparaturii sau al instrumentarului ce va fi sterilizat;  

c) Se va asigura circuite separate pentru instrumentarul si materialele sterilizate de cele nesterilizate. Instrumentarul si materialele sterilizate si cele nesterilizate vor fi depozitate in locuri si recipient separate, totdeauna aceleasi, nefiind admis amestecul lor, schimbarea recipientelor sau a locurilor de depozitare;  

d) In cazul sterilizarii la pupinel, materialele se vor scoate din acesta numai dupa coborarea temperaturii (in jur de 100 grade C);  

e) In timpul sterilizarii nu se va deschide usa incintei de sterilizare pentru scoaterea sau introducerea de instrumente sau materiale;  

f) La scoaterea din aparatele de sterilizare, toate trusele si/sau casoletele vor fi banderolate, avand obligatoriu, inscriptionate, pe banderola data si ora scoaterii din aparat;  

g) Aparatele de masura si control ale echipamentelor de sterilizare, vor fi verificate la termene scadente, fiind interzisa utilizarea lor cand termenele sant depasite. In cazul in care aparatele de masura si control dau indicatii eronate sau au sigiliul rupt vor fi inlocuite;  

h) Se interzice functionarea aparatelor de sterilizare care au depasit durata de functionare. Art. 19 Vestiare si dulapuri pentru imbracaminte  

a) Vestiarele trebuie sa fie usor accesibile si sa aiba capacitate suficienta;  

b) Vestiarele destinate echipamentului individual de protectie vor fi separate de cele  pentru imbracamintea personala de exterior.  

Art. 20 Echipamentele de prim ajutor  

a) Locurile de munca trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor;  

b) Echipamentele trebuie sa fie marcate corespunzator si sa fie usor accesibile;  



II. MASURI DE PREVENIRE SI PROTECTIE 

Art. 22 Reguli generale 

a) Instruirea lucratorilor, insusirea, aplicarea si respectarea de catre acestia a  procedurilor de lucru si a masurilor de prevenire si protectie in domeniul securitatii in munca; b) Supravegherea starii de sanatate a lucratorilor prin serviciul de medicina muncii;  c) Purtarea echipamentului de protectie;  

d) Respectarea regulilor de igiena;  

e) Efectuarea verificarilor periodice PRAM;  

f) Evitarea indoirii cablurilor de alimentare ale echipamentelor;  

g) Pastrarea cailor de evacuare libere, pentru a putea fi folosite in caz de urgenta;  

h) Verificarea periodica a dispozitivelor de alarma si echipamentelor de stingere a  incendiilor;  

i) Cunoasterea modului de utilizare a echipamentelor de stingere a incendiilor.  

Art. 23 Prevenirea conflictelor interumane  

Lucratorii au obligatia sa previna conflictele interumane prin:  

1. atitudine civilizata, concilianta, fata de toate persoanele beneficiare de asistenta  medicală cat si fata de ceilalti colegi din cadrul institutiei;  

2. mediere a conflictului aparut.  

Art. 24 Prevenirea accidentelor de circulatie si de mers  

a) In vederea prevenirii accidentelor de circulatie, lucratorii care desfasoara activitatii  de teren si se deplaseaza pietonal in exercitarea atributiilor de serviciu precum si in  timpul deplasarii normale de la domiciliu la locul de munca si invers, sunt obligati  conform prevederilor OUG nr. 195/2002 - circulatia pe drumurile publice - sa  foloseasca numai trotuarul sau, in lipsa acestuia, sa circule pe partea stanga a  drumului, in directia lor de mers, cat mai aproape de marginea partii carosabile,  conformandu-se regulilor de circulatie.  

b) Sunt asimilati pietonilor "persoanelor cu handicap locomotor care se deplaseaza cu  vehicule de constructie speciala, precum si cele care folosesc patine sau alte  

dispozitive cu rotile" .  

III. MASURI DE PRIM AJUTOR 

 Art. 19 Reguli generale 

a) Primul ajutor in caz de accidentare trebuie sa fie acordat la locul unde s-a produs accidentul, de catre orice persoana; 

b) Prima obligatie a fiecarui salvator este aceea de a asigura securitatea victimei (evitarea unei explozii, electrocutarea, strivire etc.) de a elimina orice cauza imediata c ear putea actiona in defavoarea ei. 

c) Victima va fi deplasata de la locul accidentului numai daca pericolul de accidentare continua sa existe si ii agraveaza starea; 

d) Actiunea se termina atunci cand victima este preluata de echipajul medical. 

 Art. 24 Etape: 

a) Examinarea victimei (sangereaza abundant, raspunde la intrebari, respire, ii bate inima); b) Anuntarea accidentului (numele si prenumele persoanei care anunta, adresa, locul, numarul victimelor si starea lor); 

c) acordarea primului ajutor; 

d) supravegherea situatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutoarelor medicale;  Art. 25 Acordarea primului ajutor: 

1. Daca victima este inconstienta, dar respire si are puls sunt necesare: 

a) Asezarea in pozitie de siguranta; 

b) Acoperirea victimei; 

c) Alarma; 

d) Supravegherea situatiei, a starii de constienta, a respiratiei, pana la sosirea ajutorelor medicale 2. Daca victima sangereaza abundant se aplica: 

a) Compresa locala 

b) Pansament compresiv 

3. Daca victima prezinta arsuri chimice, se face spalare abundenta cu apa. 

4. Victima poate sa prezinte: 

a) Plagi grave – asezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului  b) Plagi simple – curatarea si pansarea plagii 

IV. MOD DE ACTIUNE IN CAZ DE INCENDII 

 Art. 26 Reguli generale 

a) Nu intrati in panica in cazul declansarii unui incediu; 

b) Folositi la evacuare traseul marcat din planul de evacuare; 

c) Nu folositi aparate electrice cu cablul de alimentare defecte; 

d) Nu folositi prize defecte sau desprine din perete; 

e) Nu folositi prizele fara nul de impamantare; 

f) Pentru orice defectiune apelati la personalul autorizat 

g) Nu blocati caile de evacuare 

h) La declansarea unui incediu ajutati la evacuare personalului din cabinet si apoi, in limita posibilitatilor, salvati bunurile; 

i) Intrerupeti alimentarea cu energie electrica si apoi folositi mijloacele de prima interventie (stingatoare). 

j) Nu folositi resouri sau radiatoare electrice 

 

k) Nu suprasolicitati instalatiile electrice utilizand aceeasi priza pentru mai multe echipamente tehncie sau marind rezistenta sigurantei; 

l) Se vor anunta conducatorii locurilor de munca la declansarea unui incediu si serviciile profesioniste de situații de urgență apeland numarul unic de urgentă 112.